In Romania, graul de primavara se cultiva pe suprafete inca reduse si doar in zonele unde nu reuseste graul de toamna. Zonele din Romania cu ierni lungi, cu zapada si geruri mari, unde nu reuseste graul de toamna sunt depresiunile Brad, Campeni, Beius, Huedin (din Muntii Apuseni), depresiunea Maramures, zona submontana a Brasovului si Nordul Moldovei.
Potrivit specialistilor, cercetarea a ajuns sa creeze soiuri de grau de primavara cu o perioada de vegetatie de sub 100 de zile si cu productii de peste 6 tone/ha. In general perioada de vegetatie la graul de primavara este de 100-120 de zile, iar suma gradelor de temperatura este de 1400 – 1500 grade C. Graul de primavara rezista pana la temperaturi de -7 grade C si poate fi semanat devreme.
Premergatoare pentru graul de primavara sunt plantele din zona lui de cultura: cartoful, sfecla de zahar, inul de fuior si porumbul. Avand sistemul radicular mai slab dezvoltat, este in general mai pretentios la fertilizarea solului, decat graul de toamna. Se executa o aratura la 22- 25 cm, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Patul germinativ se pregateste primavara cu discul in agregat cu grapa cu colti. Terenul trebuie sa fie drenat, fara stagnari de apa. Samanta se trateaza la fel ca si graul de toamna. Ca urmare a regimului de umiditate, pericolul mare il reprezinta viermii sarma din sol. Epoca de semanat al graului de primavara este uneori chiar in ferestrele iernii, pentru a favoriza infratirea. Densitatea la semanat este de 500-600 plante/mp, distanta intre randuri este de 12,5 cm, iar adancimea de semanat intre 4 si 6 cm.
Statiunea de Cercetari Turda a creat soiul Padureni, cu un potential mijlociu de productie (de 4-6 t/ha), cu o calitate buna de panificatie si morarit si cu un continut in proteina de 14,2 %. Soiul timpuriu Jarissa, este un soi de grau de primavara omologat in 2018 de catre compania ITC, cu un potential de productie de peste 5 t/ha si cu un continut de proteina de 12,5-14%. Soiul Triso, semi-timpuriu, omologat de compania Biocrop, este excelent pentru panificatie si are un potential de productie de peste 6 t/ha.
