Sorgul are atuuri semnificative pentru hrana animalelor. Are o compozitie chimica similara porumbului, dar cu un nivel de proteine si o valoare energetica usor superioare. Prin urmare, sorgul poate fi integrat in ratiile majoritati fermelor de crestere a animalelor.
De asemenea, sorgul nu are tanini. Taninii, odata condensati, sunt considerati un factor antinutritiv, reducand digestibilitatea nutrientilor. Gratie eforturilor creatorilor de hibrizi, de 20 ani sorgul european nu mai contine tanini. Indiferent de culoarea sa.
La pasari, valoarea energetica medie este de 3.730 kcal/kg masa uscata, cu o integrare variabila in ratie: de la 55 % pentru curci, pana la 70 % pentru gaini ouatoare sau gaini de carne. La rumegatoare, sorgul poate intra in compozitia concentratelor energeti ce care suplimenteaza furajele si sursele cu azot. La porci, Energia digerabila a sorgului este relativ ridicata. Drept urmare, sorgul este o materie prima foarte potrivita hranei pentru porci. Drept exemplu, in Spania, producatorii catalani incorporeaza adesea pana la 50 % sorg in ratia porcilor lor.
DIFERITELE TIPURI DE SORG FURAJER
In cadrul sorgurilor furajere exista o mare diversitate genetica. Unele varietati sunt recoltate o data: acestea sunt sorgurile numite „cu o singura recoltare”, care au nevoie de 100-140 zile de vegetatie. Alte varietati sunt recoltate de mai multe ori, in general prin cosire sau pasunat, prima recoltare are loc dupa aproximativ 45-60 zile de la insamantare: acestea sunt sorgurile cu mai multe recoltari. Se estimeaza ca suprafetele de sorguri furajere sunt de 40.000 ha in UE si 11.000 ha in Ucraina-Rusia.
Sorgurile furajere cu o singura recoltare
Se disting:
-
- Sorgurile de „siloz” aceste sorguri sunt caracterizate de o valoare energetica foarte ridicata. Sunt recomandate pentru silozuri de inalta calitate sau pentru hranirea cu furaje verzi. Aceste sorguri sunt destinate alimentatiei cirezilor performante (pentru productia de lapte sau carne).
- Sorgurile cu „dubla utilizare” aceste sorguri au o valoare energetica de nivel mediu, care le confera doua utilizari posibile:
-
- • la jgheab, gratie unei insilozari de buna calitate,
- • la nivel industrial, in principal in cadrul metanizarii.
-
- Sorgurile „cu utilizare in principal industriala” aceste sorguri sunt mai bogate in fibre vegetale, mai putin digestibile si trebuie rezervate unei utilizari in principal industriale: biometanizare, biomateriale, biocarburanti, incinerare etc. Sunt cunoscute sub diverse denumiri: sorg de biomasa, fibre sau chiar de papetarie.
Sorgurile furajere cu mai multe recoltari
Dupa cum indica si numele sau, acest tip de sorg este menit sa fie exploatat de mai multe ori, in pasune sau prin cosire (furaje verzi, insilozare sau fan), dar uneori este exploatat si intr-o singura recolta (insilozare). Aceste sorguri pot fi clasificate in doua categorii:
-
- Sudan Grass sau „iarba de Sudan”. In general mai timpuriu decat tipul hibrid, are o capacitate mare de inmultire si regenerare si prezinta tulpini subtiri si frunze fine.
- Variantele hibride (sorg bicolor x iarba de Sudan). Mai tarzii decat tipul Sudan Grass, au un potential de randament mai ridicat. Au o structura mai groasa, dar mai viguroasa.
SORGUL FURAJER IN ALIMENTATIA ANIMALELOR
In ratii, sorgul este in principal un furaj care furnizeaza energie si fibre. Este intotdeauna asociat cu alimentele bogate in proteine si minerale, care lipsesc sorgului.
Utilizarile sorgului furajer cu o singura recoltare
Ratie pentru vaci de lapte
-
- Sorgurile clasificate ca fiind de „siloz” sunt caracterizate de o valoare energetica foarte ridicata. Sunt recomandate pentru silozuri de inalta calitate sau pentru hranirea cu furaje verzi. Aceste sorguri sunt destinate alimentatiei animalelor performante (pentru productia de lapte sau carne).
- Sorgurile cu „dubla utilizare” care au o valoare energetica mai redusa decat a celor de siloz, pot fi introduse in ratie la un nivel de 30- 35%. Este important sa se atinga minim 0,85-0,90 UFL/kg masa uscata in silozul de sorg pentru a nu se observa o scadere a productiei de lapte. De altfel, silozul de sorg are un efect pozitiv asupra raportului grasimi/proteine din lapte de la +5 la +10%. Daca se introduce peste 50% sorg de „siloz”, scaderea laptelui brut nu mai este compensata de raportul grasimi/proteine ridicat al ratiilor pe baza de sorg.
Ratia bovinelor tinere
-
- Pentru a obtine performante de crestere ridicate la ingrasarea bovinelor tinere, trebuie sa va axati pe ratiile bogate in energie. Sorgul „insilozat” cu boabe putine sau deloc, foarte digestibil, este o sursa buna de energie fara amidon. Este similar unui siloz de iarba tanara ofilita. Asocierea porumbului furajer cu sorgul insilozat permite crearea unei ratii sigure, foarte digestibile, care combina doua furaje perfect complementare pe plan nutritional.
Utilizarile sorgului furajer cu mai multe recoltari
Sorgurile furajere cu mai multe recoltari au avantajul de a putea fi exploatate in diferite forme: pasunat, ca furaj verde, conservare umeda (silozuri in folie de polietilena si insilozare) si uscata (fan).
-
- Cosirea nu trebuie sa se faca de la baza (lasati o inaltime de aproximativ zece cm). Aceasta inaltime suficienta permite aerisirea fanetei (2-3 zile) si contribuie la regenerarea culturii.
- De asemenea, acest furaj poate fi insilozat si conservat in siloz.
- Acest furaj este potrivit atat pentru rumegatoarele mari, cat si pentru cele mici, precum ovinele.
Sorgul furajer cu mai multe recoltari se comporta bine in culturi combinate, in special cu leguminoase (trifoi) care vor imbunatati aportul de proteine al furajului. In acest caz, este indicat sa alegeti o leguminoasa anuala, care poate creste vara (rezistenta la caldura si seceta).
