Salcia energetică (Salix viminalis) reprezintă una dintre cele mai valoroase surse pentru producerea de biomasă. Folosirea acesteia ca sursă de energie respectă pe deplin conceptele referitoare la evitarea încălzirii globale, diminuarea surselor de poluarea atmosferică, dezvoltarea spaţiului rural şi securitatea energetică naţională.

 

 

 

 

Creşte spontan în România, pe terenuri cu conţinut ridicat de apă, nefiind pretenţioasă la nivelul de fertilitate şi condiţiile climatice specifice. Prin procese de selecţie şi ameliorare au fost obţinute soiuri şi clone de tip “energo” ce manifestă intensitate ridicată a creşterii organelor aeriene, lăstari şi tulpini.

De ce salcia ?

• este  uşor de multiplicat din butaşi neînrădăcinaţi,
• productivitate ridicată în doar cîţiva ani,
• diversitatea genetică mare şi ciclurile de ameliorare reduse pot fi folosite pentru crearea de noi varietăţi,
• refacere viguroasă a părţii aeriene după fiecare recoltare
• cantitatea de căldură la tona uscată de biomasă la salcie este similară cu a altor specii lemnoase,
• plasticitate ecologică mare putind fi cultivata in condiţii pedo-climatice variate

 

Culturile de salcie pentru biomasă determină creşterea diversităţii habitatului, fiind situate în areale agricole şi nu în suprafeţele exploatate forestier. Aceste culturi pot valorifica terenurile în pantă, fixînd solul şi îmbunătăţind calitatea acestuia, pot indeplini rol de bioremediere a solurilor poluate extrăgînd ionii ce se găsesc în exces şi pot fi utilizate pentru redarea circuitului productiv a unor terenuri puternic degradate (halde de steril, soluri saline, erodate, nisipoase, etc).

Cultura de salcie pentru biomasă poate fi recoltată de în mod repetat 15-20 de ori înainte de a fi necesară replantarea. Costul lucrărilor de îngrijire la salcie este redus comparativ cu speciile agricole clasice, folosind pesticide în cantităţi reduse.

Biomasa de salcie un produs prietenos cu mediul înconjurător

Producerea de biomasă din salcie reduce nevoia de combustibili fosili şi produse petroliere. Salcia poate fi transformată într-o varietate de resurse nepoluante şi sustenabile ce includ:

• Căldură şi electricitate prin combustie directă, ardere împreună cu cărbunii şi gazeificare;
• Plastic biodegradabil şi alţi polimeri;
• Biocombustibili.

 

În afara utilizării pentru producerea de bioenergie şi alte bioproduse, salcia este ideală pentru numeroase alte scopuri:

• tampon riveran – barieră naturală ce împiedică pătrunderea chimicalelor în rîuri şi lacuri,
• fitoremediere – salcia are capacitatea de curăţa solul contaminat,
• reţinerea zăpezii – plantată strategic salcia poate împidica viscolirea zăpezii,
• managementul apelor uzate – culturile de salcie pentru biomasă au capacitatea de a reţine contaminanţii din apele uzate

 

Prin înfiinţarea culturilor de salcie pentru biomasă veţi promova dezvoltarea rurală şi protecţia mediului deoarece:

• biomasa de salcie este combustibil cu carbon neutru ce participă la reducerea încălzirii globale,
• se reduce nevoia pentru sursele de energie fosilă, chimicale şi combustibili convenţionali,
• combustia biomasei din salcie determină reducerea apariţiei ploilor acide,
• reduce eroziunea şi poluarea solurilor,
• poate genera surse suplimentare de venit pentru populaţia rurală şi apariţia de noi locuri de muncă în comunitate.

 

Câteva consideraţii asupra tehnologiei de cultură a salciei pentru biomasă

Cultura de salcie pentru biomasă este recomandată în zonele cu nivel ridicat al precipitaţiilor sau pe soluri cu aport freatic. Pregatirea terenului presupune lucrarea acestuia în profunzime prin aratură sau scarificare (pe terenuri tasate) şi mărunţirea solului la suprafaţă. Perioada optimă de plantare este primăvara devreme şi pot fi folosiţi butaşi neînrădăcinaţi recoltaţi de pe plante mamă din natură, sau clone ameliorate. Pentru stimularea înrădăcinării butaşilor se pot folosi stimulatori de înrădăcinare pe bază de acid indolil-butilic, acid indolil-acetic, etc.  Distanţele dintre butaşi pe rînd şi între rînduri trebuie astfel stabilite încît să permită lucrări mecanice de întreţinere şi să asigure un spaţiu optim pentru nutriţie, lumină şi aprovizionare cu apă. lucările de întreţinere ulterioare înfinţării culturii presupun controlul buruienilor, al bolilor şi dăunătorilor, aplicarea de fertilizanţi, în funcţie de gradul de aprovizionare al solului, şi asigurarea necesarului de apă, (dacă este nevoie) prin sisteme de irigare prin picurare.

Recoltarea se realizează începînd cu anul 2 sau 3, iarna, atunci cînd substanţa uscată are valoare maximă şi cantitatea de apă în tulpini este redusă.

Costurile estimative pentru înfiinţarea unui hectar de cultură de salcie pentru biomasă variază între 5000 şi 8000 de lei funcţie de tipul de material săditor folosit, terenul pe care se amplaseză cultura, nivelul de mecanizare şi tehnologia adoptată.

Prof. univ.dr. ing. Radu Şumălan,
USAMVB  TIMIŞOARA