Numărul insolvențelor a crescut cu 52,5% în primele opt luni ale anului 2026
Agricultura românească resimte tot mai puternic efectele dificultăților financiare acumulate în ultimii ani. Numărul insolvențelor a crescut cu 52,5% în primele opt luni ale anului 2026, în timp ce profitabilitatea fermelor scade, iar tot mai multe companii întâmpină dificultăți în rambursarea creditelor. Specialiștii CITR avertizează că situația reflectă dezechilibre financiare mai vechi și că intervenția timpurie, restructurarea datoriilor și accesul la finanțare pot face diferența între redresarea unei ferme și intrarea acesteia în faliment.
Peste 270 de companii din agricultură, silvicultură și pescuit au intrat în insolvență în primele opt luni ale anului 2026, față de aproximativ 180 în aceeași perioadă din 2025. Potrivit analizei CITR, realizate pe baza datelor ONRC și BNR, creșterea de 52,5% este de peste zece ori mai mare decât ritmul general de avans al insolvențelor în economie, de 4,8% în același interval.
Agricultura și construcțiile au generat împreună aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe la nivel național în primele opt luni ale anului. Tendința s-a menținut și în septembrie, datele pentru primele nouă luni indicând o creștere a insolvențelor de aproximativ 12% la nivelul întregii economii.
Ionuț Daniel Coleașă, COO și Partener CITR, arată că dificultățile actuale nu sunt rezultatul exclusiv al evoluțiilor din acest an, ci reflectă presiunile financiare acumulate în ultimii trei-patru ani. Insolvența este un indicator care reflectă cu întârziere dificultățile economice, după ce dezechilibrele financiare ale companiilor s-au acumulat și au devenit tot mai greu de gestionat.
Costuri mari, profitabilitate în scădere și datorii tot mai greu de rambursat
Pentru fermieri, ultimii ani au adus o combinație dificilă de provocări: costuri ridicate pentru combustibil, îngrășăminte și alte materii prime, prețuri de valorificare fluctuante, secetă și presiuni tot mai mari asupra finanțării.
În agricultură, cheltuielile sunt suportate cu mult înainte de încasarea veniturilor din producție. Astfel, chiar și o fermă care dispune de terenuri, utilaje și contracte comerciale poate ajunge în dificultate atunci când sumele încasate nu mai acoperă ratele și obligațiile către furnizori.
Datele analizate de CITR confirmă deteriorarea situației financiare a sectorului. Agricultura a devenit al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei, iar rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026.
Problemele se pot transmite rapid și către partenerii comerciali ai fermelor, de la furnizorii de inputuri și distribuitori până la transportatori și procesatori, afectând întregul lanț economic.
CITR: Restructurarea trebuie să înceapă înainte ca problemele să devină critice
Specialiștii CITR atrag atenția că dificultățile financiare nu înseamnă automat că o afacere agricolă nu mai este viabilă. În multe cazuri, companiile au în continuare capacitate de producție și piețe de desfacere, dar se confruntă cu datorii ale căror scadențe nu mai sunt corelate cu ritmul încasărilor.
O intervenție întârziată poate transforma o problemă temporară de lichiditate într-un blocaj structural, mult mai dificil de depășit. Miza restructurării nu este doar salvarea unei companii, ci și conservarea capacității sale de producție, a relațiilor comerciale și a locurilor de muncă, cu impact direct asupra comunităților care depind economic de aceste activități.
„În agricultură, momentul intervenției este esențial. Lipsa finanțării pentru o nouă campanie agricolă sau pierderea unui ciclu de producție pot agrava rapid dificultățile unei ferme care, în alte condiții, ar avea perspective de redresare”, explică Ionuț Daniel Coleașă.
Ce soluții au fermierii aflați în dificultate?
Potrivit specialiștilor CITR, primul pas este evaluarea realistă a situației financiare, urmată de identificarea unor soluții adaptate specificului activității agricole.
Renegocierea și reeșalonarea datoriilor, astfel încât termenele de plată să fie corelate cu încasările din producție, pot reduce presiunea financiară imediată. În paralel, restructurarea operațională, ajustarea costurilor și identificarea unor noi surse de finanțare pot contribui la stabilizarea activității.
Pentru companiile care se confruntă cu dificultăți mai complexe, există și instrumente legale de restructurare. Concordatul preventiv permite negocierea unui plan de restructurare cu creditorii înainte de intrarea în insolvență, în timp ce reorganizarea judiciară poate oferi companiilor deja insolvente posibilitatea continuării activității și a achitării datoriilor în baza unui plan de reorganizare.
Aceste mecanisme pot funcționa în cazul afacerilor care au perspective economice reale, însă eficiența lor depinde în mare măsură de momentul în care sunt accesate.
În opinia specialiștilor CITR, agricultura românească are nevoie nu doar de acces la finanțare, ci și de o abordare preventivă a dificultăților financiare. Restructurarea trebuie privită ca un instrument de redresare a afacerii, nu exclusiv ca o soluție de ultimă instanță.
Pentru fermierii care acumulează datorii și se confruntă cu probleme de lichiditate, așteptarea unei recolte mai bune nu este întotdeauna suficientă. Intervenția timpurie poate fi decisivă pentru continuarea activității și păstrarea unei afaceri construite în ani de muncă.
