Kievul caută să își securizeze exporturile agricole prin Republica Moldova și România în contextul atacurilor maritime, în timp ce fermierii autohtoni solicită prioritate pe infrastructura logistică
În încercarea de a-și proteja livrările externe de cereale grav afectate de atacurile asupra infrastructurii de la Marea Neagră, Ucraina a început discuții cu Republica Moldova pentru crearea unui rute feroviare strategice spre Portul Constanța. Noul coridor ar urmat să absoarbă aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual, adică un volum estimat la circa 375.000 de tone pe lună, conform datelor furnizate de Reuters.
Strategia ucraineană include o solicitare de reducere cu 50% a tarifelor de tranzit feroviar aplicate de Chișinău. În replică, autoritățile din Republica Moldova condiționează discountul tarifar de stabilirea unor garanții clare privitoare la volumul minim de marfă transportat efectiv.
Miza strategică: Preluarea a 10% din exporturile Ucrainei
Intensificarea acțiunilor militare asupra porturilor maritime a forțat Ministerul Agriculturii din Ucraina să își revizuiască în scădere prognoza de export pentru sezonul 2026/2027, ajustând estimările de la 43 de milioane de tone la 38–40 de milioane de tone.
În acest context, capacitatea oferită de culoarul prin Republica Moldova și România ar acoperi aproximativ 10% din totalul exporturilor ucrainene.
- Peste 90% din marfa agricolă a Ucrainei este expediată în prezent pe cale maritimă;
- Ruta moldo-română oferă o alternativă terestră crucială la riscurile de transport maritim;
- Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, confirmă viabilitatea tehnică a volumului de 4,5 milioane de tone/an;
- Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, s-a întâlnit deja cu omologii ucraineni în regiunea Odesa pentru operaționalizarea conexiunilor.
Presiune pe Portul Constanța și extinderea capacităților
Deși volumul lunar de 375.000 de tone prevăzut prin noul culoar este semnificativ mai redus decât vârful din anul 2023 — când prin România tranzitau până la 2,8 milioane de tone de produse ucrainene lunar —, contextul anului 2026 ridică noi provocări logistice. România înregistrează o recoltă internă bogată, iar debitele scăzute ale Dunării îngreunează navigabilitatea barjelor.
Ca răspuns la cererea crescută, infrastructura din Portul Constanța a beneficiat de extinderi majore. Spre exemplu, Terminalul Canopus și-a majorat capacitatea de stocare la 180.000 de tone în urma unei investiții de 23 de milioane de euro, adăugând șase silozuri noi (66.000 de tone) și instalații moderne de descărcare cu o rată de 400 de tone pe oră per punct de recepție.
Fermierii români cer protejarea accesului la silozuri și nave
Crescuta prezență a cerealelor din țara vecină determină reacții ferme din partea producătorilor agricoli autohtoni. Organizațiile de profil, inclusiv Clubul Fermierilor Români, solicită Guvernului introducerea unor protocoale stricte de gestionare a traficului de marfă:
- Aprobarea prealabilă a volumelor aflate în tranzit;
- Monitorizarea digitală și trasabilitatea strictă a încărcăturilor;
- Separarea liniilor și a căilor de descărcare în porturi;
- Garantarea accesului prioritar pentru fermierii români la vagoane, camioane, silozuri și ferestrele de încărcare a navelor maritime.
Concluzionând, dacă negocierile tarifare dintre Kiev și Chișinău se vor finaliza cu succes, sustenabilitatea noului coridor va depinde exclusiv de capacitatea autorităților de la București de a gestionare fluxurile paralele: exportul recoltei naționale, marfa din Republica Moldova și tranzitul ucrainean.
