Un studiu german pune cifrele pe masă și tabloul nu e deloc liniștitor
Pe scurt:
- HFFA Research GmbH – institut german independent a analizat impactul reducerii substanțelor active asupra fermelor din România
- În 2011 erau autorizate 280 de substanțe active în UE, în 2026 au mai rămas 220, iar tendința continuă
- Dacă traiectoria actuală se menține, în 2030 vor mai fi disponibile doar 150 de substanțe active
- La nivel european, profitul fermelor poate scădea în medie cu peste trei sferturi
- Studiul a fost realizat de HFFA Research GmbH la cererea BASF și prezentat pe 2 iunie 2026 la Brașov
- Fermierii care nu se adaptează din timp riscă să lucreze pământul pe pierdere
- Soluția nu este renunțarea la protecția culturilor, ci accesul la alternative inovatoare
- Dezbaterea europeană despre substanțele active afectează direct rentabilitatea fiecărei ferme din România
Cum am ajuns aici
Timp de mai bine de un deceniu, numărul substanțelor active autorizate pentru protecția plantelor în Uniunea Europeană a scăzut constant. De la 280 de substanțe active în 2011, piața a ajuns la 220 în 2026. Iar dacă ritmul de retragere a autorizațiilor se menține, estimările arată că în 2030 fermierii vor lucra cu cel mult 150 de substanțe active disponibile. Adică aproape jumătate din arsenalul de acum 15 ani.
Reducerile nu sunt întâmplătoare. Politicile europene privind Pactul Verde și Strategia Farm to Fork au urmărit diminuarea utilizării produselor fitosanitare chimice, cu scopul declarat de a proteja biodiversitatea și sănătatea consumatorilor. Nimeni nu contestă aceste obiective în sine. Problema apare atunci când retragerea unor substanțe active se face fără a exista alternative validate și accesibile, lăsând fermierul cu câmpul descoperit în fața bolilor, dăunătorilor și buruienilor.
Ce spune studiul HFFA
Institutul german independent HFFA Research GmbH a analizat, la cererea BASF, unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor, ce se întâmplă concret cu fermele când substanțele active dispar de pe piață. Rezultatele au fost prezentate pe 2 iunie 2026 la Hotel Qosmo din Brașov, în fața reprezentanților sectorului agricol din România.
Concluzia centrală a studiului este că impactul nu rămâne la nivel agronomic, ci lovește direct în buzunarul fermierului. La nivel european, profitul mediu al fermelor poate scădea cu peste trei sferturi dacă tendința de reducere a substanțelor active continuă în ritmul actual. Nu vorbim despre un scenariu apocaliptic imaginat de cineva cu interese comerciale, ci despre o analiză bazată pe date de producție reale, costuri verificate și prețuri de piață.
„Pe măsură ce tot mai multe substanțe active chimice sunt retrase fără a fi înlocuite, agricultura din România se va confrunta cu o presiune din ce în ce mai mare asupra profitabilității la nivel de fermă. Studiul HFFA arată clar că impactul nu se limitează la producțiile obținute, ci afectează în mod direct performanța economică a fermelor”, a declarat Gábor Krasznai, Country Manager BASF Agricultural Solutions România & Republica Moldova.
Conform studiului, în România, impactul estimat asupra profitului principalelor culturi este semnificativ și, în unele cazuri, critic pentru sustenabilitatea economică a fermelor: La grâu, profitul economic scade cu aproximativ 62%, la porumb poate genera o scădere a profitului de peste 70%, iar la tomate acesta se reduce cu peste 90%, de la aproximativ 4.946 €/ha la doar 440 €/ha.
De ce contează pentru fermierii români
România este una dintre țările europene cu o agricultură puternic dependentă de protecția chimică a culturilor, din cauza presiunii ridicate a bolilor și dăunătorilor, a infrastructurii de irigații insuficiente și a unor condiții climatice care favorizează dezvoltarea patogenilor. Un fermier din Câmpia Română sau din Moldova nu lucrează în aceleași condiții cu unul din Olanda sau Danemarca, unde infrastructura, condițiile pedoclimatice și accesul la alternative biologice sunt mult mai dezvoltate.
Când o substanță activă dispare din portofoliu, alternativele nu apar automat a doua zi. De multe ori, substituția necesită ani de cercetare, omologare și testare în câmp. În perioada de tranziție, fermierul rămâne expus, iar o presiune mare de boli sau dăunători într-un sezon prost se poate traduce direct în recoltă compromisă și cont bancar în roșu.
Ce pot face fermierii acum
Primul pas este să urmărești cu atenție lista substanțelor active aflate în proces de retragere sau reevaluare la nivel european. Comisia Europeană publică aceste informații, iar consultanții agronomi autorizați ar trebui să le cunoască și să le comunice fermierilor cu timp suficient înainte de sezon.
Al doilea pas este să explorezi din timp alternativele disponibile, fie că vorbim de produse biologice, fie de substanțe active nou omologate. Nu astepta să rămâi fără opțiuni în mijlocul sezonului de vegetație.
Al treilea pas, și poate cel mai rar practicat în România, este să te implici în dezbaterile publice și consultările organizate de asociațiile agricole pe acest subiect. Studii precum cel al HFFA Research GmbH au mai multă greutate la Bruxelles atunci când în spatele lor stau și vocile fermierilor organizați, nu doar ale companiilor producătoare.
Concluzie practică
Verifică împreună cu agronomul tău lista produselor pe care le folosești curent și identifică dacă vreuna dintre substanțele active din compoziție se află pe lista europeană de substanțe în reevaluare sau în curs de retragere. Dacă da, cere variante alternative omologate acum, nu în primăvara lui 2027 când s-ar putea să nu mai găsești produsul pe raft. Planificarea protecției culturilor cu un sezon înainte nu este un lux, ci singura modalitate de a evita surprizele costisitoare.
