Noul Atlas mondial al desertificarii dezvaluie o presiune fara precedent asupra resurselor naturale ale planetei

Detalii

Categorie: Protectia mediului

26 Iunie 2018

In prezent, Centrul Comun de Cercetare, serviciul pentru stiinta si cunostinte al Comisiei Europene, publica o noua editie a Atlasului mondial al desertificarii, oferind factorilor de decizie un instrument pentru a imbunatati interventiile la nivel local la problema pierderii si degradarii solului. Atlasul ofera prima evaluare cuprinzatoare, bazata pe date concrete, a degradarii solului la nivel mondial si scoate in evidenta urgenta adoptarii unor masuri corective. Treisprezece state membre UE s-au declarat afectate de desertificare, printre care si Romania.

La nivelul UE, desertificarea afecteaza 8 % din teritoriu, in special in Europa de Sud, Europa Centrala si de Est. Aceste regiuni, care inseamna aproximativ 14 milioane de hectare, prezinta o sensibilitate ridicata la desertificare. UE este pe deplin angajata sa protejeze solul si sa promoveze utilizarea sustenabila a terenurilor, si tine seama de aceste angajamente la elaborarea propunerilor privind energia, agricultura, silvicultura, schimbarile climatice, cercetarea si alte domenii.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educatie, cultura, tineret si sport si responsabil cu Centrul Comun de Cercetare (JRC), a spus: „In ultimii douazeci de ani, de la publicarea ultimei editii a Atlasului mondial al desertificarii, presiunea asupra pamantului si solurilor a crescut in mod dramatic. Pentru a conserva planeta pentru generatiile viitoare, trebuie sa schimbam urgent modul in care tratam aceste resurse pretioase. Aceasta editie noua si mult mai avansata a Atlasului ofera factorilor de decizie politica de la nivel mondial informatii cuprinzatoare si usor accesibile cu privire la degradarea solului, la cauzele sale si la eventualele solutii de combatere a desertificarii si de refacere a solurilor degradate.”

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, Karmenu Vella, a declarat: „Atlasul mondial al desertificarii ne va ajuta sa intelegem problema tot mai spinoasa a desertificarii si a degradarii solului, dar si modalitatile de solutionare a problemei. Atlasul ne arata o UE din ce in ce mai afectata de desertificare, subliniind importanta actiunilor pentru protectia solului si utilizarea sustenabila a solului si a apelor in domenii de politica cum ar fi agricultura, silvicultura, energia si schimbarile climatice. Este chiar abordarea recomandata in Strategia tematica a UE pentru protectia solului si este cea mai mare speranta a noastra de a realiza neutralizarea degradarii solului in conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabila pentru 2030.”

Atlasul ofera exemple ale modului in care activitatea umana conduce la disparitia speciilor, ameninta securitatea alimentara, intensifica schimbarile climatice si conduce la stramutarea persoanelor de la casele lor.

Principalele constatari arata ca cresterea demografica si schimbarile in modelele noastre de consum pun o presiune fara precedent asupra resurselor naturale ale planetei:

• • Peste 75 % din suprafata uscatului este deja degradata si peste 90 % s-ar putea degrada pana in 2050.
  • La nivel global, o suprafata totala de dimensiunea Uniunii Europene (4,18 milioane km²) se degradeaza anual, Africa si Asia fiind cele mai afectate.
  • Costurile economice ale degradarii solului in UE sunt estimate a fi de ordinul a zeci de miliarde de euro anual.
  • Se estimeaza ca degradarea solului si schimbarile climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor in lume cu aproximativ 10 % pana in 2050. Cea mai mare parte a acestui fenomen se va produce in India, China si Africa Subsahariana, unde degradarea solului ar putea reduce la jumatate productia vegetala.
  • Drept consecinta a despaduririi accelerate, va fi tot mai greu sa atenuam efectele schimbarilor climatice.
  • Pana in 2050, se estimeaza ca pana la 700 de milioane de persoane vor fi stramutate din cauza problemelor legate de insuficienta resurselor solurilor. Aceasta cifra s-ar putea ridica la 10 miliarde pana la sfarsitul acestui secol.

Daca degradarea solului este o problema globala, ea apare la nivel local si necesita solutii locale. Un mai mare angajament si o cooperare mai eficienta la nivel local sunt necesare pentru a impiedica degradarea solului si pierderea biodiversitatii.

Continuarea expansiunii agricole, una dintre principalele cauze ale degradarii solului, ar putea fi limitata prin cresterea randamentului terenurilor agricole existente, trecerea la regimuri alimentare pe baza de plante, consumul de proteine animale provenite din surse sustenabile si reducerea pierderilor si a deseurilor de alimente.

Atlasul ofera o imagine de ansamblu clara a cauzelor care stau la baza degradarii la nivel mondial. El contine si o multitudine de fapte, previziuni si seturi de date la nivel mondial care pot fi utilizate pentru a identifica procese biofizice si socioeconomice importante care, singure sau combinate, pot duce la utilizarea nesustenabila a solului si la degradarea acestuia.

Noua editie a Atlasului a fost publicata astazi folosind metode noi de prelucrare a datelor utilizate de oameni de stiinta din UE, mii de computere foarte performante si 1,8 petaocteti de date obtinute prin satelit. Volumul de date corespunde unei cantitati de 2,7 milioane de discuri CD-ROM ceea ce inseamna mai mult de 6 ani de inregistrari video la rezolutie HD completa, 24h/24 si 7 zile/7. Primele doua editii ale Atlasului au fost publicate in 1992, inainte de Summitul Pamantului de la Rio de Janeiro, si cinci ani mai tarziu, in 1998, cu unele studii de caz suplimentare. 

Mai multe detalii despre Noul Atlas mondial al desertificarii puteti afla aici >>>

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >