Intr-un reportaj TV, din Okinawa (Japonia), au fost prezentati cativa batrani centenari in timpul activitatilor lor zilnice.
Am vazut modul de viata a unui fermier care la 100 de ani isi schimba de sase ori hainele (cele de lucru cu cele de casa si invers), in fiecare zi, pentru a ingriji cele doua vaci si un vitel. Dupa ce se imbraca cu hainele de lucru, recolta si administra furaje animalelor, le ingrijea, le scotea gunoiul, le tesala, etc. Mi-am adus aminte de tatal meu care la 81 de ani lucra aidoma, dar constrangerile sistemul agricol original romanesc, dispretul sau indiferenta autoritatilor, si lipsa subventilor de orice fel la facut sa renunte. De aceea am ramas supris sa vad cata atentie primea batranul crescator de vaci din Okinawa. Cum sa bucurat ca a obtinut un pret bun pe vitelul pe care la crescut cu multa dragoste. Cum este vizitat de asistenta sociala care se ocupa de batrani si il intreaba de ce mai are nevoie.
Am mai vazut in acelasi reportaj, o centenara care avea in atelierul tesut chimonouri, in sistem mestesugaresc, un grup de sase tinere ce facea ucenicie. Femeia se bucura ca la o suta de ani mai poate sa invete pe cineva arta acestor tesaturi fine, si era fericita ca una dintre fete a reusit sa-i fure meserie si inca foarte bine.
Apoi am vazut un alt batran trecut de o suta de ani care facea instrumente muzicale si ii invata pe tineri sa cante muzica traditionala japoneza. Spunea ca se simte mai fericit decat unul care ar fi castigat un milion de dolari la loto. Cand cineva ii face ceva rau, el ii spune multumesc, si se simte minunat.
Am vazut de asemenea o batrana centenara care tinea de una singura un magazin de produse ecologice si spunea ca are o minte atat de lucida incata crede ca poate tine magazinul pana la vartsa de doua sute de ani.
Am mai aflat de asemenea ca in Japonia este o zi de cinstire a batranilor.
Inca de la nastere ne luptam sa ajungem batrani. Viata pentru foarte multi dintre noi trece asa de usor incat pur si simplu te trezesti batran.
Se pare insa, si viata a demonstrat-o, ca etapa cea mai grea este batranetea.
Clipa trecerii la cele vesnice ne arata cum am trait. Daca batranul este inconjurat in acele clipe de familie, de copii, nepoti, rude apropiate, se poate despartii de lume mantuit si fericit.
Individul ca persoana nu poate fi independent in totalitate, el depinde in marea majoritate a cazurilor de societatea in care traieste. Cum in ultimii ani in societatea romaneasca a avut loc mari schimbari in toate domeniile, batranii au ramas pe un prag al societatii undeva la limita dintre existenta si supravietuire.
Asa cum semeni, asa vei culege. Pentru a castiga respectul copiilor nostri trebuie sa-i respectam in primul rand pe batranii nostri parinti chiar in fata lor.
Respectul fata de batrani sau fata de orice persoana, este o chestiune de responsabilitate si onoare.
Asa cum este o onoare pentru presedintele unei tari sa sarute drapelul tarii sale asa este o onoare pentru fiecare cetatean sa-i respecte pe batrani.
Avem tendinta de a ne irita pur si simplu ori de cate ori batranii si parintii nostri ne fac observatii si fara sa ne dam seama copii nostrii ne copiaza sau mai exact ne imita.
Si fara sa ne dam seama observam ca vom fi tratati de copii nostrii la fel cum iam tratat si noi pe batrani si pe parinti. Este un lant al slabiciunilor din care nu putem iesi, decat prin acordarea respectului fata de toti batranii nostri.
Iata cat de importanta este porunca divina de a respecta parintii si batranii, mai ales prin exemplul pe care il dai copiilor tai.
1 octombrie este ziua internationala dedicata batranilor, zi care nu prea se simte avand in vedere comportamentul nostru general fata de oameni si cel special fata de batrani. In Romania trebuie sa existe o zi nationala intitulata: “Ziua respectului fata de batrani si parinti”, zi in care sa ne cerem iertare parintilor si batranilor pentru tot ce am gresit fata de ei timp de un an de zile.
Autor: Mircea Suhoverschi
