.

Lenesul pacalit

Un om, lenes din fire, s-a dus la unul vrednic sa taie lemne la padure. Nu incepusera bine lucrul si lenesul ii spune celui vrednic:

– Uite ce e, taie tu lemne si eu sa zic: hea! hea!

Vrednicul s-a uitat lung la el, dind din cap; dar s-a invoit. Cind a venit prinzul, s-au asezat sa manince. Atunci al barbat i-a zis lenesului:

– Uite ce e, eu o sa maninc si tu sa inghiti…
 

 

Chinul betivului

Un betiv se infundase ca de obicei intr-o circiuma si nu se mai gindea sa plece acasa. Nevasta-sa l-a asteptat ce l-a asteptat si daca a vazut ca nu mai vine, l-a trimis pe baietelul mai mare:

– Da fuga tu, Mitica, maica, si cheama-l pe tac-tu sa vie acasa, ca e tirziu. Dar vezi sa nu te lipesti si tu acolo.

Baiatul se duce la circiuma. Tata-su, cind auzi ca-l cheama, zise:

– Hai, ca vin acuma. Da ia si tu un paharel de vin d-asta.

Si-i dete un pahar de pelin din care bea el. Baiatul a baut si se vede ca i-a placut, ca a ramas acolo; a uitat sa-l mai ia pe tata-sau, dupa cum ii spusese ma-sa.

Daca vede ca nu mai vin odata, femeia trimise si pe fata mai mare sa-i cheme. Cum e la tara: nu vrea sa stea la masa fara barbat. Cind a intrat fata-n circiuma, tata-sau, la fel. Fata gusta din pelin si incepu sa se vaite:

– Au, ce amar e! Ptiu!

Dar betivul de colo:

– Pai ma-ta crede ca eu ling miere aici?

Fricosul si vitele

Un om lenes si fricos avea pe sufletul lui numai o oaie. O lega noaptea de stilpul casei, sa nu ramiei si fara ea. Intr-o noapte vine lupul la oaie. Omul ala nu indraznea sa iasa afara din casa. Cind a auzit-o behaind, el a inceput sa strige de la fereastra, catre oaie:

– Asa-asa, nu te lasa!

Cind a vazut ca pune lupul laba pe oaie, el, de colo:

-Asa-asa, dar nu cu piedica

Dimineata, cind a vazut ca a ramas numai cu funia oii, a zis:

– N-ai ce-i face; unde sunt vite, e si paguba…

Fricosul si cutitul

Un fricos, care era si laudaros din fire, mergea cu nevasta-sa printr-o padure. El a gasit un cutit lung.

– Ia sa-l iau, ca e bun.

Nevasta-sa, de colo;

– Dar daca o veni stapinul cutitului si o patesti cu el?

– A, uite-asa l-as baga in el!

Si da cu cutitul in dreapta si-n stinga prin toate balariile. Mai deoparte s-a intimplat sa fie un om curajos, care l-a auzit pe ala cum se lauda. A luat-o mai inainte si s-a pitit dupa un stufis. Cind sa treaca aia doi, ala a strigat fioros:

– Beu!!

– Na-l daca e-al tau!

Ca miercurea la stina

Un mincau, care mai era si lenes, dupalte toate, avea citeva oi la munte si s-a dus pe acolo sa vada ce mai e cu ele. Nu mai mincase cum trebuia de citeva zile: isi pusese in gind sa manince la brinza si la lapte, sa-si bage burta-n draci. Cind s-a apropiat de stina si a tulit-o de pe plai la vale spre ea, si-a descheiat simbocul de la curea, ca sa poata sa manince cit mai mult.

–“Desfa-te catarama/Ca ma duc la pomana”.

Dupa ce au stat de vorba, mai de una, mai de ala, baciul l-a trimis sa pasca si el o parte din oi, in locul unui cioban care se dusese in sat dupa malai. Mincaul n-a vrut, zicind ca l-a ros opinca pe drum. Dupa aia a cerut de la obraz niste brinza, ca i s-a facut foame. Baciul de colo:

– Nu-ti dau brinza, nici lapte ca e miercuri si ne mor oile. maninca o tira de ceapa d-asta, cu mamaliga.

Mincaul a sfeclit-o si a zis catre cuiul curelii:

– La loc, zimboc/ Ca n-avusesi noroc!”…

Si de atunci a ramas vorba: o nimeresti ca miercurea la stina.

Pestele lenesului

Un baiat lenes si laudaros de nu avea pereche, se ducea pe la o fata, cu gind s-o ia in casatorie. Cum intra in casa, alta vorba n-avea, ii tot spunea fetii:

– Mai da-mi si mie o cana cu apa, ca nu mai pot de sete.

De la un timp, tata fetii l-a intrebat:

– Dar ce maninci tu, mai Ioane, de ti-i asa de sete mereu?

– Peste.

Tata fetii, care-l stia ca de muncit nu munceste, l-a pindit la geam, sa vada ce maninca el acasa. Baiatul minca terci cu zeama de varza. Cind l-a vazut tatal fetii, i-a strigat:

– Mai Ioane, terci maninci, terci te faci, dar vorba cu fata mea sa nu-ti mai faci!

Si nici nu l-a mai lasat sa-i calce pragul.

Maslina obosita

Niste oameni neiesiti din sat s-au dus la oras cu niste treburi si au intrat intr-o circiuma sa manince ceva. Vazind pe unii de alaturi ca mincau masline, au cerut si ei “de-alea”, desi nu mai mincasera asa ceva pina atuncea. Ospatarul le-a adus masline si scobitori. Au mincat oamenii si le-a placut. A ramas numai o maslina in farfurie. Ei nu puteau deloc sa o prinda in scobitoare, ca aluneca. Au chemat pe ospatar. Acesta, fiind de meserie, cum a pus mina pe scobitoare, a si intepat maslina.

Oamenii nostri, vazind asta, au zis:

– Dupa ce am obosit-o noi, acu te credem ca ai prins-o numaidecit!…

Nu e cum o facea mama

O femeie maritata de curind ii facea barbatului mincarea cum putea mai bine. El minca si era multumit de toate, dar mamaliga nu-i placea si pace.

– Nu e cum o facea mama, o tinea el intruna. Ea se muncea sa o faca mai buna: o potrivea din sare, din fiert, o mesteca bine, degeaba. El o tinea intruna:

– Nu e cum o facea mama si gata.

Intr-o zi, lasa ea mamaliga pe foc si se duse iute la o vecina mai batrina, care o stia pe mama barbatului ei.

– Spuneti-mi, fratilor, cum facea batrina mamaliga, ca eu una nu-i intru in voie barbatului si pace…

Aia incepu sa ii spuna cum se face asta, ca asa o face si ea. Din vorba in vorba, de amarita ce era, femeia a uitat si de mamaliga de acasa si de tot. Cind si-a amintit ca a lasat mamaliga pe foc, a dat fuga, dar a gasit-o afumata. Tocmai atunci venea si barbatu-sau de la munca. Ea nu avu incotro: ii puse mamaliga pe masa, asa cum era, afumata. la lua o data si zise multumit:

– Ei, acuma zis si eu ca ai facut o mamaliga buna, cum o facea mama…

Asa? zise in gindul ei femeia, bine ca stiu cum era de buna mamaliga facuta de mata.

Si asa i-a facut-o cit a trait cu el, ca nu-i era greu sa o lase sa se afume…

Bolnavul cautat de doctor

Un baiat neiesit din sat se tot vaita la ai lui ca nu-i e bine, ca-l doare ba colo, ba colo… Un frate mai mare i-a spus:

– Du-te si tu la oras, sa te cate doctorul.

Baiatul, zis si facut. Se duce la oras, vede pe o casa ca scrie doctor – cum era pe atunci – si bate la use. Cind a iesit doctorul sa-i deschida, baiatul ia-l de unde nu e; se ascunsese dupa oblon, acolo. Doctorul, daca a vazut ca nu e nimeni, a inchis usa. Baiatul a sunat si s-a ascuns iarasi. A facut asa de mai multe ori, incit a iesit si nevasta doctorului si copiii lui, sa vada cine e; si nu l-au vazut.

– Ma, e cineva care-si bate joc de noi…

Cind a mai sunat, n-a mai iesit nimeni sa-i deschida. Baiatul s-a intors acasa.

– Ei, te-a cautat doctorul? Ce ti-a zis?

M-a catat si doctorul, si nevasta, si copiii lui si tot nu m-a gasit!…