- Investițiile în cooperative, infrastructură și comunități rurale ar putea pierde finanțare în competiția cu alte priorități naționale, precum dezvoltarea urbană sau securitatea
- Civitas și CRPE avertizează că pragul minim de 10% propus pentru dezvoltarea zonelor rurale nu garantează finanțarea necesară pentru acoperirea nevoilor României și cer garanții financiare mai solide în bugetul european 2028–2034
- Poziția Parlamentului European privind viitoarea Politică Agricolă Comună ar putea fi conturată până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027, ceea ce accentuează urgența definirii priorităților României în negocierile europene
Investițiile în cooperative agricole, procesare agroalimentară, infrastructură și servicii pentru comunitățile rurale riscă să piardă finanțare în competiția cu alte priorități naționale, precum dezvoltarea urbană, securitatea sau apărarea, în viitorul buget european 2028–2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale nu garantează resursele necesare pentru acoperirea nevoilor României și solicită garanții financiare mai solide.
Procentul de 10% se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după excluderea sumelor dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune în domeniul pescuitului și Fondului Social pentru Climă. Riscurile noii arhitecturi bugetare au fost discutate în cadrul dezbaterii „Arhitectura finanțării dezvoltării rurale în noul Cadru Financiar Multianual 2028–2034”, organizată la INDAGRA FOOD 2026 de Fundația Civitas, prin programul CoopNet, în parteneriat cu CRPE, cu finanțarea Romanian-American Foundation (RAF).
Contextul este extrem de important: pe 26 octombrie, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o poziție parțială de negociere privind reforma PAC după 2027. Noua arhitectură propusă pentru bugetul european 2028–2034 înlocuiește actualul sistem al PAC, organizat în doi piloni, cu un cadru integrat, în care agricultura, coeziunea și alte priorități vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat.
În timp ce aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea investițiilor mai largi în dezvoltare rurală va depinde într-o măsură importantă de prioritățile stabilite de statele membre.
Dezvoltarea rurală riscă să piardă finanțare în competiția cu alte priorități
Una dintre principalele vulnerabilități ale noului cadru financiar este absența unui buget distinct și suficient de consistent pentru dezvoltarea rurală. Pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană nu garantează că resursele disponibile vor acoperi nevoile comunităților rurale din România.
În condițiile în care finanțările vor putea susține obiective diverse, există riscul ca proiectele cu rezultate economice mai ușor de cuantificat sau cu o vizibilitate politică mai mare să fie favorizate în detrimentul investițiilor rurale, ale căror beneficii sunt adesea de lungă durată.
Programul LEADER, care sprijină dezvoltarea locală prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL), rămâne prevăzut în arhitectura propusă. Resursele efectiv disponibile și mecanismele de finanțare vor depinde însă de deciziile adoptate în procesul de negociere și de prioritățile naționale.
“Pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă ne uităm la decalajele de dezvoltare dintre rural și urban și la nevoile reale de investiții. În noua arhitectură bugetară, dezvoltarea rurală va concura cu alte priorități pentru aceleași resurse. Fără alocări clare și predictibile, riscăm ca investițiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii pentru comunitățile rurale să fie împinse pe plan secund. Susținem majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru LEADER.România trebuie să negocieze garanții financiare mai solide și să își definească de acum prioritățile”, a declarat Alexandra Popa, director executiv al CRPE.
Această preocupare este reflectată și în poziția Comitetului European al Regiunilor, care a avertizat că pragul propus de 10% nu reprezintă un angajament suficient pentru dezvoltarea rurală și că sunt necesare garanții pentru ca finanțările să ajungă efectiv în comunitățile rurale.
Cooperativele și micii fermieri au nevoie de finanțări dedicate și accesibile
Reforma PAC ar putea crea oportunități pentru dezvoltarea cooperativelor agricole, dar există riscul ca anumite forme asociative să întâmpine dificultăți în accesarea finanțării, în funcție de definițiile și condițiile de eligibilitate care vor fi adoptate. Pentru România, unde asocierea producătorilor reprezintă în continuare o provocare, noile reguli trebuie să sprijine consolidarea cooperativelor existente și investițiile care le permit acestora să devină competitive. O miză importantă a negocierilor privind viitoarea PAC este ca sprijinul pentru asocierea fermierilor să nu fie limitat la grupurile și organizațiile de producători recunoscute oficial, ci să fie accesibil și cooperativelor agricole. În România, potrivit unei analize CRPE pe baza datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, există doar 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole. Restrângerea finanțărilor la structurile recunoscute oficial, mult mai dezvoltate în alte state membre, ar dezavantaja fermierii români și ar limita tocmai sprijinul necesar pentru dezvoltarea asocierii în agricultură.
“Pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot avea acces la piețe, își pot valorifica mai bine producția și pot investi în dezvoltarea propriilor afaceri. Avem nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate. Dacă dezvoltarea rurală nu beneficiază de resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investițiile care pot face diferența pentru micii producători”, a declarat Márton Balogh, director regional Civitas.
Dezvoltarea rurală înseamnă și investiții în viitoarea generație de fermieri
Dezvoltarea rurală presupune investiții în infrastructură, educație, servicii, inovare, digitalizare și activități economice non-agricole, esențiale pentru reducerea decalajelor dintre rural și urban. Zonele rurale reprezintă peste 87% din suprafața României, ceea ce face ca investițiile în aceste teritorii să fie o condiție pentru dezvoltarea țării în ansamblu.
O componentă esențială a acestor investiții este pregătirea unei noi generații de fermieri, fără de care dezvoltarea economică a comunităților rurale nu poate fi susținută pe termen lung. Reînnoirea generațională devine o prioritate explicită a viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), iar potrivit poziției Consiliului UE, statele membre ar urma să fie obligate să elaboreze strategii naționale și pachete de sprijin pentru atragerea tinerilor în agricultură. Pentru România, acest obiectiv presupune și investiții în liceele agricole, pregătire practică în ferme, învățământ dual și competențe antreprenoriale. Fundația Civitas și CRPE, implicate în programul „Creștem prin Educație Agricolă” (CEA), susțin că formarea viitorilor fermieri trebuie integrată în prioritățile de finanțare pentru perioada 2028–2034.
România trebuie să își stabilească prioritățile înainte de definitivarea noului buget
Pentru Fundația Civitas și CRPE, negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual reprezintă un moment decisiv pentru protejarea investițiilor în comunitățile rurale. Cele două organizații cer majorarea pragului minim de finanțare pentru zonele rurale, stabilirea unei alocări minime pentru LEADER și consultarea transparentă a organizațiilor fermierilor, cooperativelor, Grupurilor de Acțiune Locală, autorităților locale și societății civile în definirea priorităților naționale.
Participarea acestor actori la elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat este esențială pentru ca prioritățile de investiții să reflecte nevoile reale din teritoriu, nu doar competiția dintre diferitele domenii de finanțare.
Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, prezent la dezbatere, a declarat că: „Parlamentul European nu și-a definitivat încă poziția privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar regulile de finanțare a cooperativelor vor fi stabilite în urma negocierilor care urmează. Este important să înțelegem că nu discutăm despre o singură sursă de finanțare: cooperativele recunoscute ca organizații de producători pot beneficia și de instrumentele prevăzute în cadrul organizării comune a piețelor agricole. În același timp, multe dintre opțiunile privind sprijinirea cooperativelor vor depinde de deciziile luate la nivel național. Parlamentul European ar putea să își contureze poziția până la sfârșitul acestui an sau în ianuarie 2027. Prin urmare, România trebuie să accelereze consultările și definirea propriilor priorități, astfel încât interesele cooperativelor agricole să fie reprezentate în negocieri și acestea să poată beneficia efectiv de mecanismele de finanțare disponibile”.
***
Despre Fundația Civitas pentru Societatea Civilă
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă este o organizație neguvernamentală care contribuie la dezvoltarea comunităților locale prin programe dedicate economiei rurale, antreprenoriatului, economiei sociale, participării civice și bunei guvernări. Organizația sprijină dezvoltarea cooperativelor agricole, consolidarea capacității micilor producători și crearea unor oportunități economice sustenabile în mediul rural.
Prin programul CoopNet, Civitas susține profesionalizarea și consolidarea cooperativelor agricole, facilitând accesul la formare, consultanță, mentorat și schimburi de experiență, precum și reprezentarea intereselor acestora în procesele de elaborare a politicilor publice.
