Romania trebuie sa urmeze exemplul Austriei si Elvetiei, care au o indelungata experienta, din punct de vedere a dezvoltarii economice a zonei montane.
Daca Austria, pe aproape doua treimi, este ocupata de catre Alpii de Est, Carpatii Romaniei reprezinta peste 32% din teritoriul tarii, avand o suprafata de ~ 74.000 kmp.
In Romania delimitarea zonei montane este reglementata prin legislatia nationala. Zona montana romaneasca este populata de 2.905.377 locuitori (cca. 13,2% din populatia tarii) din care 1.307.869 agricultori.
Numarul gospodariilor este de 954.922 din care 815.813 detinatoare de teren agricol.
Fondul funciar in zona montana este de 7.325.274 ha, din care suprafata agricola este de 2.894.573 ha (12,14% din teritoriul tarii si 19,67% din suprafata agricola totala) iar suprafata neagricola este de 4.430.701 ha (18,59% din suprafata tarii si 48,57% din suprafata neagricola totala).
In Romania trebuie sa creem asa zisele "ferme de munte" prin asocierea producatorilor sub forma de asociatii familiare sau grupuri de exploatatie agricola, formate din 2-10 fermieri, pentru a se ajunge la punctele necesare in vederea primirii de subventii pentru productia agricola si de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare rurala. Si este bine o asociere la nivel de parcela pentru a efectua lucrarile agricole pe curbele de nivel si nu din deal in vale, asa cum se intampla in prezent. Solurile din zona montana sunt degradate in primul rand din cauza eroziunii si spalarii stratului fertil.
Pentru a dezvolta durabil zona montana, exista posibilitatea ca prin fotografieri aeriene si prin bonitarea terenurilor sa se poata delimitata pasunile alpine si zonele de crestere a animalelor, de zonele forestiere, de rezervatiile si parcurile nationale sau naturale, de cele destinate culturilor agricole, viticole, sau pomicole. Astfel se pot crea harti aeriene cu ajutorul carora putem intocmi planuri de dezvoltare a regiunilor respective. Se pot da puncte fiecarei zone de dezvoltare in functie de panta, traditionalitate, populare, economie, servicii, drumuri pentru masini si tractoare, poteci, distante fata de statiile de autobuz sau gara, conditii si amenajari turistice, date despre conditiile pedoclimatice, etc.
Media unei ferme de munte, in Austria, este de 13,5 ha. In Romania marimea unei gospodarii taranesti este de 10 ori mai mica. Spuneam ca putem motiva producatorii pentru asocierea in grupuri de exploatatii agricole taranesti, sau mici companii agricole formate din tineri stabiliti la tara. Aceste motivatii pot fi fondurile nerambursabile pentru tineri, pentru fermele de semisubzistenta, pentru grupurile de producatori, companii sau cooperative formate din minim 5 producatori, etc.
Zona monta ofera posibilitatate ca prin suprafete intinse de pajiste, fanate, si pasuni alpine sa produca peste 70% din carnea si laptele de vaca, oaie si capra a tarii. Si va trebui sa avem peste 50% dintre aceste ferme, certificate ecologic. Se stie ca veniturile in fermele ecologice vor fi mai mari si exista posibilitatea certificarii unor produse de origine animaliere ca si produse traditionale si ecologice romanesti. Acvacultura, fermele de vanat, produsele de padure (zmeura, afine, bureti, plante medicinale, etc), pot oferii alte solutii de dezvoltare pe plan loc si regional.
70 % din fondul silvic se gaseste tot in zona montana. Si acest sector are enorme posibilitati de dezvoltare durabila. Centralele ecologice de energie termica si electrica pe baza de biomasa vegetala, industria mobilei si a lemnului, produsele artizanale din lemn, ofera zonei montane alte idei de afaceri. De asemenea putem creea cooperative pentru producerea de energie eoliana asa cum vedem peste tot Europa.
In programul de munte si programul AGROMEDIU se ofera sume compesatorii de bani pentru imbunatatirea mediului si peisajului. Astfel se vor da bani pentru intretinerea pasunilor, a unor specii de pasari si animale, sume pentru prima impadurire, etc. De asemenea, vor fi promovate masurile de bunastare a animalelor pe pasune si in ferma, etc.
In zona monta turismul si mai ales agroturismul, trebuie sa fie o prioritate nationala. Cele 21 de municipii, 67 de orase, 656 de comune si 2973 de sate amplasate in cele 744 de unitati administrative, amplasate in 28 de judete trebuie sa reprezinte pentru Romania, cea ce reprezinta Cantoanele pentru elvetieni, sau Tirolul pentru austrieci.
L-am cunoscut pe domnul Radu Ray, cel mai mare montanolog din Romania. Cred ca este singurul care viseaza la o zona montana romaneasca de nivel europen.
A aparut si o lege a muntelui. S-au facut cativa pasi, dar prea putin. Nu mai este vremea asteptarilor "mura-n gura", ci a venit vremea transformarilor radicale pentru o dezvoltare durabila a Muntilor Carpati.
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>