Comisia Europeana nu dispune in prezent de suficiente informatii pentru a putea evalua in mod corespunzator eficacitatea normelor de ecoconditionalitate prevazute de politica agricola comuna, se arata intr-un nou raport al Curtii de Conturi Europene. Curtea de Conturi Europeana a constatat ca indicatorii de performanta nu ofereau decat o imagine partiala a situatiei, ca procedurile erau in continuare complexe si ca, la nivelul Comisiei, nu exista o estimare fiabila a costurilor.

Ecoconditionalitatea este un sistem care conditioneaza majoritatea platilor din cadrul PAC de respectarea de catre fermieri a unor norme de baza legate de mediu, de siguranta alimentara, de sanatatea si bunastarea animalelor, precum si de respectarea bunelor conditii agricole si de mediu. Acest sistem se aplica in prezent pentru 7,5 milioane de fermieri care au primit, in 2015, un ajutor total in valoare de aproximativ 47 de miliarde de euro. Acestia reprezinta 68 % din numarul total al fermierilor care primesc sprijin in cadrul PAC, ei beneficiind de 83 % din totalul platilor. Micii fermieri nu sunt inclusi in aceste cifre deoarece ei nu fac obiectul unor sanctiuni administrative in cazul in care nu respecta obligatiile in materie de ecoconditionalitate. In cadrul societatii exista asteptari ridicate ca fermierii care primesc subventii din partea UE sa isi respecte obligatiile in materie de ecoconditionalitate.

Curtea a examinat daca sistemele de gestiune si de control al ecoconditionalitatii erau eficace si daca acestea puteau fi simplificate in continuare. In acest sens, au fost realizate doua sondaje in randul agentiilor de plati si al organismelor de consultanta agricola si au fost efectuate vizite in trei state membre – Germania (Schleswig-Holstein), Spania (Catalonia) si Regatul Unit (Irlanda de Nord).

Potrivit concluziilor Curtii, informatiile disponibile nu au permis Comisiei sa evalueze in mod corespunzator eficacitatea sistemului de ecoconditionalitate. S-a constatat ca, in pofida modificarilor aduse politicii agricole comune (PAC) pentru perioada 2014-2020, sistemele de gestiune si de control al ecoconditionalitatii puteau fi simplificate in continuare.

„7,5 milioane de fermieri fac obiectul normelor in materie de ecoconditionalitate”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Insa, in prezent, Comisia nu poate fi sigura ca acest sistem contribuie la o agricultura mai sustenabila si mai ecologica in UE.”

Curtea a constatat ca indicatorii de performanta utilizati de catre Comisie nu ofereau decat o imagine partiala a eficacitatii sistemului si ca acestia nu au luat in considerare nivelul de neconformitate a fermierilor. Mai mult, Comisia nu a analizat motivele incalcarilor normelor si nici mijloacele de solutionare a acestor probleme.

Modificarile aduse PAC pentru perioada 2014-2020 au redus numarul obligatiilor ce le revin fermierilor in cadrul sistemului de ecoconditionalitate, prin eliminarea cerintelor care nu erau suficient de pertinente pentru activitatea agricola, dar procedurile au ramas complexe. Masurile de simplificare, cum ar fi schema pentru micii fermieri, trebuie sa fie cantarite in raport cu necesitatea de a atinge obiectivele sistemului de ecoconditionalitate.

Practicile agricole acoperite de noua plata pentru „inverzire” prezinta similitudini cu standardele GAEC anterioare (vizand mentinerea terenurilor in „bune conditii agricole si de mediu”). In consecinta, potrivit concluziilor Curtii, exista in acest moment doua seturi de practici agricole complementare care vizeaza aceleasi obiective: intretinerea terenurilor si protectia biodiversitatii. In pofida similitudinilor dintre ele, normele sunt verificate in cadrul a doua sisteme de control diferite. Acest lucru poate duce la o lipsa de eficienta a sistemelor de control si la o birocratie suplimentara.

Costurile implementarii sistemului de ecoconditionalitate nu sunt suficient cuantificate, se mai arata in raportul Curtii. Atat timp cat nu dispune de o estimare fiabila a costului global al ecoconditionalitatii, Comisia nu poate garanta faptul ca acest sistem prezinta un bun raport cost-eficacitate.

De asemenea, s-a constatat ca sistemul de sanctiuni nu a asigurat o baza suficient de armonizata la nivelul UE pentru calculul sanctiunilor administrative impuse fermierilor din UE care nu au respectat normele. Modul in care factorii reprezentati de gravitate, amploare, persistenta si intentie au fost aplicati in cazuri similare varia in mod semnificativ intre statele membre.

Curtea recomanda Comisiei:

• • sa isi dezvolte in continuare indicatorii utilizati pentru evaluarea performantei si a conformitatii;
  • sa imbunatateasca partajarea informatiilor cu privire la incalcarile normelor intre serviciile sale si sa ia masuri adecvate in legatura cu incalcarile;
  • sa propuna adaptarea normelor care reglementeaza controalele la fata locului, astfel incat sa devina posibila o directionare mai eficace a acestora;
  • sa promoveze sinergii intre cele doua sisteme care functioneaza cu obiective de mediu similare;
  • sa elaboreze, pana la sfarsitul anului 2018, o metodologie de masurare a costurilor sistemului de ecoconditionalitate;
  • sa incurajeze o aplicare mai armonizata a sanctiunilor la nivelul UE dupa 2020.

Curtea de Conturi Europeana