Fermierii europeni au in vedere să participle mâine, 20 ianuarie 2026, la un protest de amploare în fața Parlamentului European de la Strasbourg pentru a-și arăta opoziția față de ratificarea acordului de liber-schimb dintre UE și Mercosur.
Data de 20 ianuarie 2026 marchează un punct critic în politica comercială a Uniunii Europene. Mii de fermieri din România, Franța, Germania, Polonia și Italia s-au reunit în fața sediului Parlamentului European de la Strasbourg, într-o acțiune de protest coordonată la nivel continental. Motivul central al nemulțumirii este ratificarea iminentă a tratatului de liber-schimb cu statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay).
Miza Acordului: O competiție considerată neloială
Acordul UE-Mercosur, negociat pe parcursul a peste două decenii, vizează eliminarea taxelor vamale pentru o gamă largă de produse. Fermierii europeni, reprezentați de organizații precum Copa-Cogeca și asociații naționale (inclusiv din România), susțin că acest tratat va permite intrarea pe piața unică a unor cantități masive de produse agricole la prețuri reduse, cu care producătorii locali nu pot concura.
Date concrete privind impactul comercial:
- Carnea de vită: Acordul prevede cote de import de aproximativ 99.000 de tone pe an, cu taxe vamale reduse.
- Păsări de curte și zahăr: Sunt incluse volume de 180.000 de tone de carne de pasăre și cote semnificative pentru zahăr și etanol.
- Standarde de producție: Fermierii europeni denunță „dublul standard”. În timp ce producătorii din UE trebuie să respecte reglementările stricte ale Green Deal (limitarea pesticidelor, bunăstarea animalelor), produsele din America Latină sunt obținute sub reglementări mult mai permisive.
Participarea României la mobilizarea din 20 ianuarie
Producătorii români s-au alăturat protestului de la Strasbourg pentru a sublinia vulnerabilitatea fermelor autohtone. Reprezentanții delegațiilor din România au punctat că influxul de produse sud-americane, combinat cu presiunea deja existentă a cerealelor din Ucraina, ar putea duce la falimentul multor exploatații de mărime medie.
Poziția Instituțiilor și Presiunea Politică
În timp ce Comisia Europeană susține că acordul este vital pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare și pentru accesul industriilor europene (în special auto și chimică) pe piețele din America Latină, opoziția politică crește în Parlamentul European.
- Franța, Austria, Polonia, Ungaria și Irlanda au votat impotriva acordului: Reprezentanții acestori țări au fost cele mai vocale în opoziția față de forma actuală a tratatului, cerând „clauze oglindă” (produsele importate să respecte aceleași reguli de mediu ca cele din UE). in timp ce Belgia s-a abținut.
- Protestul de la Strasbourg: Manifestația din 20 ianuarie este concepută să coincidă cu sesiunea plenară, punând presiune directă pe europarlamentari înainte de votul decisiv de ratificare.
Infrastructura Protestului
Conform raportărilor din teren (similare cu cele transmise de AFP și agențiile naționale de presă), logistica include:
Data de 20 ianuarie 2026 marchează un punct critic în politica comercială a Uniunii Europene. Mii de fermieri din România, Franța, Germania, Polonia și Italia s-au reunit în fața sediului Parlamentului European de la Strasbourg, într-o acțiune de protest coordonată la nivel continental. Motivul central al nemulțumirii este ratificarea iminentă a tratatului de liber-schimb cu statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay).
Miza Acordului: O competiție considerată neloială
Acordul UE-Mercosur, negociat pe parcursul a peste două decenii, vizează eliminarea taxelor vamale pentru o gamă largă de produse. Fermierii europeni, reprezentați de organizații precum Copa-Cogeca și asociații naționale (inclusiv din România), susțin că acest tratat va permite intrarea pe piața unică a unor cantități masive de produse agricole la prețuri reduse, cu care producătorii locali nu pot concura.
Date concrete privind impactul comercial:
- Carnea de vită: Acordul prevede cote de import de aproximativ 99.000 de tone pe an, cu taxe vamale reduse.
- Păsări de curte și zahăr: Sunt incluse volume de 180.000 de tone de carne de pasăre și cote semnificative pentru zahăr și etanol.
- Standarde de producție: Fermierii europeni denunță „dublul standard”. În timp ce producătorii din UE trebuie să respecte reglementările stricte ale Green Deal (limitarea pesticidelor, bunăstarea animalelor), produsele din America Latină sunt obținute sub reglementări mult mai permisive.
Participarea României la mobilizarea din 20 ianuarie
Producătorii români s-au alăturat protestului de la Strasbourg pentru a sublinia vulnerabilitatea fermelor autohtone. Reprezentanții delegațiilor din România au punctat că influxul de produse sud-americane, combinat cu presiunea deja existentă a cerealelor din Ucraina, ar putea duce la falimentul multor exploatații de mărime medie.
Poziția Instituțiilor și Presiunea Politică
În timp ce Comisia Europeană susține că acordul este vital pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare și pentru accesul industriilor europene (în special auto și chimică) pe piețele din America Latină, opoziția politică crește în Parlamentul European.
- Franța, Austria, Polonia, Ungaria si Irlanda au votat impotriva acordului: Reprezentanții acestori țări au fost cele mai vocale în opoziția față de forma actuală a tratatului, cerând „clauze oglindă” (produsele importate să respecte aceleași reguli de mediu ca cele din UE). in timp ce Belgia s-a abținut.
- Protestul de la Strasbourg: Manifestația din 20 ianuarie este concepută să coincidă cu sesiunea plenară, punând presiune directă pe europarlamentari înainte de votul decisiv de ratificare.
Infrastructura Protestului
Conform raportărilor din teren (similare cu cele transmise de AFP și agențiile naționale de presă), logistica include:
- Coloane de tractoare: Blocarea arterelor principale din jurul sediului Parlamentului European.
- Cerințe explicate: Solicitarea unei proceduri de „moratoriu” sau renegocierea capitolelor agricole.
- Solidaritate transfrontalieră: Este una dintre puținele dăți când organizațiile agricole din estul și vestul Europei acționează complet sincronizat.
Concluzie
Manifestația de la Strasbourg reprezintă un test de forță pentru coeziunea politicii agricole europene. Decizia luată în aceste zile va determina dacă Uniunea Europeană va prioritiza deschiderea comercială globală sau va alege protecția suveranității alimentare a statelor membre
