Orezul alaturi de grau este cea mai importanta cultura alimentara din lume, iar tarile din Asia il consuma zilnic cu carnea de pui si legume. Aliment de baza, orezul este bogat in fibre, seleniu, este fara colesterol, sanatos pentru inima, previne cancerul, este folosit in diete pentru pierderea in greutate, stabilizeaza tensiunea arteriala si ofera un nivel ridicat de energie pentru organism.

Boabele de orez din panicul sunt decojite pentru a elimina pleava, obtinandu-se orezul brun. Prin decorticare este indepartata tarata (pielita si germeni) creand astfel orezul alb. Orezului alb, ii lipsesc unele elemente nutritive importante, provocand boala beriberi si poate fi imbogatit prin adaugarea de nutrienti, in special cei pierduti in timpul procesului de macinare. Boabele de orez prelucrat trebuie sa fie fierte sau tinute in aburi inainte de a fi consumate. Orezul fiert poate fi prajit in continuare in ulei de gatit sau cu unt. Orezul este un aliment de baza in multe parti ale lumii, dar pentru ca nu contine toti aminoacizii esentiali in cantitati suficiente pentru o buna sanatate, trebuie consumat alaturi de nuci, seminte, fasole, peste sau carne.

Orezul este de obicei recoltat atunci cand boabele au un continut de umiditate de aproximativ 25%. In cele mai multe tari din Asia, orezul este aproape in intregime produs in agricultura la scara mica, iar recoltarea si treieratul se efectueaza manual. Orezul nedecorticat este uscat pentru a scadea umiditatea sub 20% pentru a fi decojit.

Productia mondiala de orez a crescut constant de la 200 milioane de tone de orez nedecorticat, in anul 1960, la peste 678 milioane de tone in 2009. Cei mai mari producatori de orez sunt China (197 milioane de tone), India (131 mil. tone) si Indonezia (64 mil. tone).

Cifrele comerciale mondiale indica faptul ca mai putin de 8% din orezul recoltat este comercializat pe plan international, datorita faptului ca multe tari considera orezul ca fiind aliment de baza strategic. Tarile in curs de dezvoltare sunt principalii actori in comertul de orez mondial, reprezentand 83% din exporturi si 85% din importuri. In 2010, cei mai mari trei exportatori de orez, erau Thailanda (7 mil. tone), Vietnam (7,5 mil. Tone) si India (9,5 mil. tone), care impreuna exportau aproape 70 % la nivel mondial. Importatorii majori, includ de obicei, tarile: Nigeria, Indonezia, Bangladesh, Arabia Saudita, Iran, Irak, Malaezia, Filipine, etc.

Randamentul mediu mondial pentru orez a fost de 4,3 tone/hectar, in 2010. Fermele de orez australiene au fost cele mai productive in acel an, cu o medie de 10,8 tone pe hectar. Yuan Longping Rice Research China National Hybrid a stabilit un record mondial pentru productia de orez in 2010, respectiv de 19 tone/hectar, pe un teren demonstrativ. In 2011, acest record a fost depasit de Sumant Kumar, un fermier indian, care a realizat 22,4 tone/hectar.

La sfarsitul anului 2007 pana in luna mai 2008, pretul la orez a crescut foarte mult din cauza secetei din principalele tari producatoare. Pretul in 2013 la orezul originar din Asia de Sud – Est a fost relativ scazut situandu-se la 350 dolari US/tona.

In anul 2009 consumul la nivel mondial de orez a fost de 531,6 milioane de tone. Tarile mari consumatore au fost China cu 156.3 milioane tone (29,4% din consumul mondial) si India cu 123.5 milioane de tone (23,3% din consumul mondial). Urmeaza apoi: Bangladesh cu 50,4 mil.tone, Indonezia cu 45.3 mil.tone, Vietnam cu 18.4 mil. tone, Filipine cu 17.0 mil. tone, Tailanda cu 13,7 mil. tone si Japonia cu 10.2 mil. tone. Orezul este cea mai importanta cultura din Asia. In Cambodgia, de exemplu, 90% din suprafata agricola este utilizata pentru productia de orez.

Cultivarea orezului pe campurile de orez din zonele umede este considerata a fi responsabila pentru 11% din emisiile de metan. Cultura orezului necesita mai multa apa pentru a produce decat alte cereale. Aceasta utilizeaza aproape o treime din apa proaspata a Pamantului.

Un studiu din 2010 a constatat ca, datorita cresterii temperaturilor si scaderii radiatiei solare in ultimii ani rata de crestere a randamentului de orez a scazut in multe parti ale Asiei. Studiul a fost realizat in 227 de ferme din Thailanda, Vietnam, Nepal, India, China, Bangladesh, si Pakistan. Mecanismul acestui randament in scadere ar fi cauzat de respiratia crescuta a frunzelor in timpul noptilor calde, care consuma din energia fotosintezei. Orezul necesita temperaturi mai mari de 20 grade C, dar mai mici de 35 grade C. Temperatura optima este de aproximativ 30 grade C.

Exista patru categorii majore de orez la nivel mondial: indica, japonica, aromatic si cleios. Cea mai mare colectie de soiuri se afla la Rice Research Institute International Filipine (peste 100.000 soiuri de orez). Thai Jasmine este un soi lung si mai putin lipicios (servit in restaurantele chinezesti). Orezul japonez Mochi este lipicios si cu bobul scurt. Soiurile de orez indian sunt aromatice de tip Basmati (cu bobul lung), Patna (cu bobul mediu) si Sona (cu bobul scurt). In statul indian Maharashtra, soiul Ambemohar este foarte popular, avand parfum caracteristic florilor de mango. Renumite sunt soiurile de: orez parfumat thailandez, orezul parfumat vietnamez si un hibrid american, comercializat sub denumirea Texmati. In Indonezia, exista soiuri de orez rosu si negru. Institutul International de Cercetare a Orezului desfasoara activitati de cercetare a soiurilor de orez rezistente la seceta precum: 5411 si Sookha DHAN, care au un sistem mai adanc de radacini.

Salinitatea solului reprezinta o amenintare majora asupra productivitatii culturilor de orez, in special de-a lungul zonelor joase de coasta in timpul sezonului uscat. De exemplu, aproximativ 1 milion de hectare din zonele de coasta din Bangladesh sunt afectate de soluri saline.

Orezul joaca un rol important in traditie. Orezul se imprastie in timpul sau spre sfarsitul unei ceremonii de nunta in fata miresei si a mirelui. In Nepal, mireasa ii ofera mirelui un bol plin cu faina de orez. In Filipine vinul popular de orez, cunoscut sub numele de tapuy, este folosit pentru ocazii importante (nunti, ceremonii si sarbatorea recoltei de orez ).

Dewi Sri este zeita traditionala a orezului din Indonezia. Divinitatea orezului este cunoscuta in Tailanda sub numele de Phosop, in Cambogia se numeste Po Ino Nogar si in Laos poarta numele de Nang Khosop. Ceremoniile rituale au loc in timpul diferitelor etape ale productiei de orez pentru a imbuna zeita in realizarea unor culturile bogate de orez.