Laptele este un produs alimentar de origine animala caracterizat printr-o mare valoare biologica. El este secretat de glanda mamara si se obtine prin mulsul complet si neintrerupt a vacilor.
Laptele este un produs biologic, usor asimibil, care contine toate substantele nutritive necesare organismului ( proteine, grasimi, hidrati de carbon, vitamine, saruri minerale, enzime si hormoni). Datorita continutului ridicat in apa, laptele se altereaza usor, de aceea el trebuie recoltat in conditii igienice. Cand aceste conditii nu se respecta, in masa laptelui se dezvolta o serie de microorganisme care modifica insusirile normale ale laptelui si produce imbolnavirea consumatorilor. Regulile care trebuie sa se respecte pentru un lapte igienic constau in intretinerea si hranirea corespunzatoare a vacilor, cat si recoltare ( mulsul ), pastrarea si transportul igienic a laptelui. Intretinerea vacilor se face in adaposturi curate, bine aerisite, construite pe terenuri uscate.
In sistemul gospodaresc, uneori si in cel intensiv, pardoseala patului este acoperita cu asternut de paie sau alte materiale, care ofera vacilor de lapte, conditii optime de odihna. De asemenea, asternutul contribuie esential la mentinerea curateniei corporale, in special a glandei mamare. Trebuie precizat si faptul ca asternutul, duce la cresterea productiei de lapte. Asternutul trebuie sa fie calduros, moale, curat si uscat.
Productia de lapte depinde in primul rand de cantitatea si calitatea furajelor. Ratiile pentru vaci trebuie sa satisfaca necesarul de substante nutritive, tinand seama de greutatea corporala, productia de lapte si starea fiziologica. Ele trebuie sa cuprinda iarna: fibroase, grosiere, suculente, iar vara: nutreturi verzi, de buna calitate. Pe langa acestea se mai administreaza si suplimente de concentrate in raport cu productia de lapte. Dintre concentrate, un rol lactogen il au taratele de grau, sroturile de floarea soarelui, porumbul. Cand se folosesc nutreturi cu aciditate mai ridicata, ca borhotul de bere sau nutretul insilozat, trebuie sa se mareasca cantitatea de saruri minerale de calciu. Acestea se pot administra sub forma de carbonat de calciu, presarat in jgheab peste nutreturi. Vacile cu productii mari de lapte consuma o cantitate mare de apa. Obisnuit ele au nevoie de 4-5 litrii pentru 1 kg de nutret uscat.
Zilnic animalele trebuie sa faca miscare 2-3 ore, chiar si in zilele reci de iarna.
Vara, consumul nutretului verde prin pasunat are o influenta favorabila asupra rezistentei organice, asupra sanatatii si productivitatii, datorita actiunii favorabile a miscarii, razelor solare si a aerului curat.
Mulsul vacilor reprezinta o operatie tehnologica importanta in obtinerea laptelui. In functie de sistemul de muls, de corectitudinea mulsului, de durata lui, depind in mare masura de productia de lapte. Mulsul se poate realiza in doua sisteme: manual si mecanic. Mulsul manual este cel mai vechi sistem; se practica in gospodariile cu efective mici de animale. Se poate executa prin trei metode: metoda mulsului cu mana plina, mulgerea cu nod, mulgerea cu doua degete, prima metoda fiind cea mai raspandita.
Inaintea inceperii mulsului se executa o serie de operatii ce constau in pregatirea vacilor si a mulgatorului.
Pregatirea vacilor presupune:
- scularea vacilor si curatirea standului de balegar;
- curatiea trenului posterior prin tesalare sau periere;
- spalarea glandei mamare cu apa calduta si masajul acesteia;
- dezinfectia mameloanelor cu solutii special concepute, pentru reducerea germenilor
- stergerea mameloanelor cu servetele de unica folosinta.
Pregatirea mulgatorului:
- spalarea mainilor cu apa calda si sapun si imbracarea echipamentului de protectie;
- clatirea vaselor de muls cu apa rece, fixarea strecuratorilor pe bidoane.
Dupa aceste pregatiri, urmeaza mulsul propriu-zis, care se face pe partea dreapta a vacii si care se incheie cu masajul final al ugerulu. Mulsul manual trebuie sa se realizeze rapid, uniform si energic.
Mulsul mecanic s-a introdus in fermele cu efective mari de vaci. Mulsul mecanic ofera o serie de avantaje si anume: sporeste productivitatea muncii fata de mulsul manual, reduce efortul fizic al mulgatorilor, creste cantitatea si calitatea laptelui produs.
Mulsul mecanizat se poate face dupa doua tehnologii, fiecare avand mai multe variante:
- mulsul pe stand in adapost (la bidon sau cu transportul centralizat al laptelui);
- in sali speciale de muls numite platforme sau grupuri de muls (Sali de tip Bradulet, Tandem si platforme rotative).
Lucrarile pregatitoare sunt aceleasi ca si la mulsul manual. La ambele sisteme, mulsul trebuie sa se faca complet, pentru a nu ramane lapte in uger, care se poate infecta si produce mamite.
Imedia dupa mulgere, pe fiecare mamelon se aplica un dezinfectant, care formeaza o pelicula, ce nu permite microbilor sa patrunda in uger. Indiferent ca veti folosi sau nu un dezinfectant, NU lasati vaca sa se culce cel putin jumatate de ora de la finalizarea mulsului. Pentru a tine vaca in picioare, se recomanda administrarea concentratelor dupa muls si nu in timpul mulsului ( in cazul stabulatiei legate ), sau a altor furaje.
Laptele dupa muls se filtreaza si se introduce in tancuri de racire la temperatura de 4-6 grade. In cazul fermelor care predau lapte catre unitati de procesare, si care nu ridica cantitatile de lapte din ferma numai din doua in doua zile, recomandam pastrarea unei temperaturi cat mai scazute a laptelui.
Alexandru Tasedan
