Aceasta boala mai poarta denumirea de Encefalopatia spongiforma bovina, dupa prima aparitie a bolii, in Anglia, la mijlocul anilor 80 ai secolului XX, cand aceasta tara s-a confruntat cu o explozie de imbolnaviri (in jur de 200 000 de cazuri). Apoi au aparut cazuri si in alte tari europene si extra-europene. Pana acum, in Germania au fost diagnosticate sub 300 de cazuri, rata de imbolnavire scazand puternic, ca si in alte tari, insa nu se poate spune daca se va reusi o eradicare completa.
Boala este localizata in creier, care la disectie este distrus si are un aspect buretos. Vizate sunt aproape exclusiv vacile, perioada de incubatie durand mai multi ani. Boala afecteaza de obicei un singur animal izolat, putand aparea la mai multi mebri ai aceleasi cirezii. Primele manifestari sunt izolarea de cireada, lipsa poftei de miscare, miscari locomotorii neregulate (probleme de coordonare), pana la pareza membrelor posterioare. Animalul este sperios si agresiv, apoi mai tarziu depresiv, scrasneste din dinti, prezinta tremurat muscular, vrea sa linga sare, cade, zace si moare.
Cauze: in prezent se considera ca boala este cauzata de prioni – organisme proteice patogene degenerate. Din aceeasi familie este si scrapia (la oaie). Boala a aparut dupa ce, din motive economice, in stabilimente de indepartare a cadavrelor de animale din Anglia, dar si Germania, cadavrele de animale – oi au fost prelucrate si transformate in faina de oase prin procese diferite de cele practicate pana atunci, folosindu-se caldura si presiune redusa. Dupa hranirea vitelor cu aceste furaje au aparut primele manifestari ale ESB, iar dupa exportare acestor produse, noua boala s-a raspandit si alte tari. Aceasta este una dintre encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST), care apar si la alte feluri de animale. La om este vorba despre boala Creutzfeld-Jakob (CJ). Posibilitatea de contaminare a omului este controversata. In plus, CJ se cunostea inca cu mult inainte aparitie ESB. Aparitia in Marea Britanie a unor manifestari putin diferite de forma tipica a CJ justifica banuiala unei posibile legaturi dintre intre ESB si CJ. Este posibil ca infectarea sa se produca prin intermediul tesutului cerebral care contine prioni sau a tesutului nervos contaminat. In Germania nu a aparut inca niciun caz de CJ.
Pe langa suspiciune, nu se poate stabili nimic sigur atata timp ce animalul este inca in viata, pentru a da un diagnostic precis. Dupa sacrificare, din contra, examinarea creierului permite tragerea de concluzii exacte. Pentru examinarea clinica sunt relevante, pe langa simptomele enumerate mai sus, mai ales tulburarile comportamentale.
De exemplu, animalul este furios, se sperie cand trece peste santul de colectare balegarului din grajd, tresare la zgomotele bruste, refuza sa treaca pe usi, se sperie de obstacole. Este agresiv fata de oameni (de exemplu la muls), isi linge nasul des, prezinta amiostazie. Pot aparea si tulburari ale simturilor – hipersensibilitatea la atingerea corpului si gatului. Ca diagnostic poate fi vorba despre orice alta boala a sistemului nervos central mentionata pana acum. Tratamentul este interzis prin lege. Practic animalele afectate mor singure daca nu sunt eutanasiate. Se eutanasiaza si se distruge toata cireada din care a facut parte animalul.
Boala trebuie declarata inca din stadiul de suspiciune. La aparitia unui caz de imbolnavire toate vitele din cireada care au aceeasi varsta respectiv care au fost hranite la fel sunt eutanasiate. Este interzisa incercarea de tratare a bolii. In acelasi timp se examineaza clinic toate animalele de sacrificat in varsta de peste 30 de luni (in curand de la 24 de luni in sus).
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
