Inițiativa de scutire fiscală urmărește alinierea României la bunele practici europene, unde apicultura beneficiază de subvenții și facilități, în loc de măsuri punitive de taxare
O nouă inițiativă legislativă aflată în dezbatere parlamentară vine în sprijinul producătorilor de miere din România, propunând eliminarea unei poveri fiscale importante. Concret, apicultorii ar putea fi scutiți în totalitate de la plata impozitului anual pe mijloacele de transport pentru vehiculele și utilajele special adaptate sau folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral. Măsura vizează atenuarea dificultăților financiare cu care se confruntă stuparii autohtoni din cauza creșterii generalizate a costurilor de producție, a combustibilului și a inputurilor în sectorul zootehnic.
Argumentul central adus de inițiatorii proiectului de lege se bazează pe modelele de succes implementate la nivel comunitar. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, sectorul apicol este considerat o ramură strategică a agriculturii, fiind puternic subvenționat și sprijinit prin măsuri fiscale protective, nu îngrădit prin taxe suplimentare. Reprezentanții asociațiilor de profil din România au subliniat în repetate rânduri că activitatea de polenizare pe care albinele o realizează în mod natural aduce beneficii colosale întregii biodiversități și productivității culturilor agricole de câmp, motiv pentru care taxarea utilajelor apicole rutiere este contraproductivă.
Mobilitatea stupilor este susținută activ prin bugete europene, în ciuda lipsei unei directive stricte care să oblige statele membre să elimine impozitele pe autovehiculele apicole. Uniunea Europeană abordează stupăritul ca pe o ramură strategică pentru menținerea biodiversității. Astfel, regulamentele Politicii Agricole Comune (PAC) prevăd că, în intervalul 2023-2027, guvernele naționale trebuie să implementeze linii de finanțare dedicate acestui sector. Printre axele finanțate se numără managementul bolilor, popularea stupinelor, achiziția de echipamente și sprijinirea directă a deplasării coloniilor de albine către sursele de cules (raționalizarea transhumanței). Această politică de protecție nu este nouă; Comisia Europeană menționează că primele subvenții au fost introduse în 1997, evoluând din 2023 într-o obligație structurală pentru toate planurile agricole din Uniune.
România performează constant în topul marilor producători de miere din Uniunea Europeană. Alături de puteri agricole precum Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia, țara noastră este inclusă de către Comisia Europeană în grupul statelor cu cel mai mare randament apicol. Tocmai de aceea, inițiatorii modificării legislative argumentează că mașinile folosite în pastoral nu sunt vehicule de transport comercial general, ci instrumente de lucru indispensabile în agricultură, care merită un tratament fiscal identic cu cel al tractoarelor.
Pe lângă scutirea de taxe, adoptarea acestui act normativ ar permite stoparea declinului numărului de familii de albine și ar încuraja tinerii fermieri să mențină practica stupăritului pastoral, esențială pentru obținerea mierii de calitate superioară (cum sunt sortimentele de salcâm, tei sau rapiță). Propunerea de modificare a Codului Fiscal urmează circuitul legislativ pentru votul în comisiile de specialitate și în plen, reprezentând un pas tehnic necesar pentru ca legislația națională să recunoască oficial rolul ecologic și economic al apiculturii, urmând principiul european conform căruia sectorul trebuie sprijinit activ.
Acest semnal de alarmă legislativ coincide cu o perioadă de criză profundă pentru stupari. Ramura apicolă resimte acut efectele schimbărilor de climă, decesul prematur al familiilor de albine, costurile logistice tot mai mari și presiunea generată de mierea low-cost adusă din țări terțe. Adoptarea definitivă a proiectului de către Camera Deputaților ar reprezenta o gură de oxigen de natură financiară, oferind o scutire de taxe necesară pentru ca producătorii români să poată supraviețui economic pe piață.
