Tehnologia de cultivare a porumbului punctata in birou pe hartie, pare relativ simpla si foarte sigura, insa in ultimii ani agricoli, fermieri cultivatori au avut neplacerea sa intampine numeroase dificultati.
Pe langa principala problema legata de stresul hidric intalnit in fenofazele critice ale porumbului (la inflorit si umplere a bobului), anul acesta, agenti patogeni au contribuit si ei cu succes la diminuarea cantitativa si calitativa a productiei. Principalii agenti patogeni intalniti au fost Viermii sarma (Agriotes spp.), Sfederitorul pamantului (Ostrinia nubilalis.), Putregaiul rosu (Gibberella zea) si Taciunele comun (Ustilago maydis).
Taciunele comun sau cu pungi, cum mai este denumita de specialisti boala, datorita pungilor mari si pline cu teliospori, reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta fermierii romani in acest an. Boala apare inca din primele faze de vegetatie ale porumbului (7-8 frunze), in situatii de monocultura, semanat tardiv, conditii de umiditate excesiva urmate de temperaturi ridicate (peste 26C), exces in fertilizarea cu ingrasamintele azotoase.
Organele de rezistenta si de propagare sunt teliosporii, de culoare cenusiu inchisa, boala fiind produsa de bazidiomicotina Ustilago maydis. Patrunderea in planta a micozei, se realizeaza prin stomate, tegument sau prin ranile produse in special de grindina, daunatori sau pe cale mecanizata. Infectia se localizeaza de regula pe toate organele aeriene ale plantei, cea mai periculoasa fiind cea de pe tulpina si stiulete.
Tumorile sunt la inceput de culoare alb stralucitor, urmand ca mai apoi sa devina cenusiu inchise, tegumentul saculetilor rupandu-se cu usurinta la maturitate. Numarul de tumori indica numarul de cicluri evolutive ce s-au desfasurat in planta, diametrul acestora putand atinge 20 cm si greutati de pana la 2 kg. In caz de epidemie, pierderile de productie pot depasii 6-8%.
Cele mai importante masuri de prevenire consta in:
- intocmirea unui asolament corespunzator, prin revenirea porumbului pe aceeasi sola dupa minim 4-5 ani, datorita viabilitatilor teliosporilor de 3-4 ani;
- executarea unor araturi adanci imediat dupa recoltare;
- evitarea vatamarii plantelor la executarea diferitelor lucrari in perioada de vegetatie;
- aplicarea unor doze corespunzatoare a ingrasaminte pe baza de azot;
- folosirea unor hibrizi ce prezinta toleranta ridicata la aceasta micoza.
Ing. Florin Cretu
Tel.: 0743131990
[email protected]
