S-a tot vorbit, in ultima vreme, despre un sistem al cooperatiilor extrem de eficient si bine pus la punct care a functionat in Romania interbelica. In ultimi ani sistemul cooperatis incepe sa functione din nou, un exemplu in acest sens este Cooperativa Agricola “Tarina”, din comuna suceveana Iaslovat.
A fost infiintata in anul 2005. Dupa numai un an de functionare, se situa deja pe locul 2 in topul firmelor mici si mijlocii din Suceava, la categoria intreprinderilor mici agricole.
Reusita fermierilor din Iaslovat este, in acelasi timp, cea a unui model organizatoric pus la zid dupa 1990, din cauza traumelor provocate taranilor de comunisti. Interesant este ca vechiul model a fost reactivat cu succes si in alte zone ale judetului, demonstrand faptul ca eliminarea faramitarii excesive a terenurilor poate fi profitabila pentru agricultura. Astfel, infiintarea CAP-ului de tip nou de la Iaslovat a fost urmata de aparitia mai multor cooperative agricole la Calafindesti, Vadul Moldovei, Udesti si Fundul Moldovei.
Zona Iaslovat – Milisauti este renumita pentru muraturile preparate dupa retete ale caror secrete localnicii le pastreaza cu sfintenie. Aproximativ 500 de tone de muraturi pornesc de aici si ajung anual pe mesele romanilor. In urma cu opt ani, cei 3.700 de sateni din Iaslovat au reusit ceea ce isi doreau de mult, ca localitatea lor sa iasa de sub tutela Milisautiului, devenind “comuna cu propria primarie”. Momentul redobandirii “independentei” a fost unul important pentru cei din Iaslovat, pentru ca prin alegerea propriului primar si a propriilor consilieri si-au luat soarta in maini. Din acel moment, oamenii au inceput sa se gandeasca la institutii locale, la alimentarea cu apa, la asfaltari, proiecte, infrastructura, dar si la cresterea puterii economice locale, formata din 67 de agenti economici.
Acesta este contextul nasterii Cooperativei “Tarina”. Invitatia la asociere a fost lansata in 2005, cand localnicul Vasile Olariu incerca din rasputeri sa-si convinga consatenii ca nu ar fi rau sa formeze o cooperativa. Argumentele sale erau de ordin practic: daca se asociau, producatorii aveau acces mai usor la fondurile agricole. Contraargumentele celorlalti tineau de reflexul de respingere inca din fasa a unei astfel de idei, generat de instinctul de conservare al sateanului care inca mai are in memorie faptul ca, in trecutul nu prea indepartat, CAP-urile au fost instrumentele distrugerii agriculturii.
In cele din urma insa, patru sateni au lasat deoparte prejudecatile si au fost de acord cu ideea lui Vasile Olariu. Cu sprijinul inginerului consultant Marian Sfichi, la inceputul lui august 2005, au infiintat Cooperativa Agricola “Tarina”, care are ca obiect de activitate “cultivarea cerealelor si a plantelor tehnice, cultivarea legumelor si a fructelor”. Rezultatele asocierii nu au intarziat sa apara. Pana la sfarsitul anului 2005, cei cinci fondatori de la Cooperativa “Tarina” au reusit sa vanda produse in valoare totala de 117.000 lei. Iarna le-a fost fost de folos pentru a se “scoli” la cursurile organizate de Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Suceava, obtinand atestatul in specialitatea “lucrator in cultura plantelor”. In 2006, iaslovitenii au obtinut recunoasterea ca grup de producatori de catre Ministerul Agriculturii, beneficiind de un prim sprijin financiar din partea statului, de 40.000 de lei. Cu acesti bani, au amenajat sediul cooperativei si au facut primii pasi in infiintarea sectiei de procesare primara si ambalare a fructelor si legumelor, prin cumpararea unei masini de vidat, a unui cantar electronic cu etichetare si a ambalajelor necesare, pentru ca renumitele “muraturi de Iaslovat” sa fie pregatite de comercializare la standardele cerute de piata.
În doi ani de zile rulajul de marfa al cooperativei a crescut la peste 100.000 euro.In prezent, productia de legume pe care Cooperativa “Tarina” o scoate pe piata romaneasca este de peste 300 de tone pe an, din care 20-30 de tone sunt procesate.
Cooperativei din Iaslovat i s-a dus vestea si in scurta vreme, in localitatile sucevene au aparut si alte asocieri, cu profile diferite: Cooperativa “Gold Fruct” din Udesti (cultura pomilor fructiferi), Cooperativa “Sulita” din Fundul Moldovei (cresterea bovinelor), Cooperativa “Noul Fermier-Coop”, din Vadul Moldovei (cresterea animalelor si colectarea laptelui), “Calafindesteana” – Cooperativa Agricola din Calafindesti (cresterea vacilor de lapte).
Sursa: ecocominutae.ro
