Titlurile zilei:

Norme privind registrul agricol;

Nervozitate in randul
fermierilor si bancilor;

Autorizatie pentru comercializarii lemnului;

Agricultura fara perspectiva in
UE.

Norme privind registrul agricol

Ordinul MADR
nr. 431/2008 privind modificarea Normelor tehnice privind modul de completare a
registrului agricol pentru perioada 2007-2011 a fost publicat in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 619 din 25.08.2008.

Identificarea
pe parcele a terenurilor in proprietatea gospodariei se modifica prin ordinul
431, si va avea urmatorul cuprins:

• Identificarea pe parcele/tarla (sola) a
  
  terenurilor aflate in proprietatea gospodariei, din care sa rezulte: denumirea
  
  parcelei, numarul topografic al parcelei/tarlalei (solei), suprafata sa se inscrie
  
  atat in ha, cat si in ari, defalcarea terenurilor pe intravilan si pe
  
  extravilan, pe categorii de folosinta, cu mentionarea numarului cadastral si a
  
  numarului de carte funciara, in cazul in care titlul de proprietate sau alte
  
  acte juridice a/au fost inscris/inscrise in cartea funciara, sau a seriei si
  
  numarului titlului de proprietate, in cazul in care terenul este detinut in
  
  baza unui titlu de proprietate. In situatia in care titlul de proprietate nu a
  
  fost inscris in cartea funciara, dar a fost intocmita documentatia cadastrala
  
  pentru atribuirea numarului cadastral, vor fi inscrise in registrul agricol
  
  datele tehnice cuprinse in planul de amplasament si de delimitare;
• La intravilan se inscriu sola, parcela
  
  si vecinatatile, suprafata de curti-constructii (CC) si agricol (A);
• La rubrica “adresa/mentiuni” se vor
  
  inscrie: modalitatea de detinere a terenurilor (proprietate, folosinta, arenda,
  
  donatie, mostenire etc.), tipul, numarul si data actului de dobandire (pentru o
  
  evidenta mai buna a circulatiei terenurilor agricole), emitentul actului,
  
  instrainari de terenuri prin vanzari/cumparari, schimb, donatii etc., in care
  
  sa fie mentionate atat persoanele, cat si parcelele; se va inscrie si arabilul
  
  intravilan.

Nervozitate in randul fermierilor si bancilor

Autoritatile cred ca, in cateva saptamani,
va fi deblocată situatia, dar fiecare zi inseamna zeci de mii de euro pierduti
de beneficiarii fondurilor europene.

Dupa finantare
fara incidente, Comisia Europeana descopera „fisuri”
in programul SAPARD din Romania. Tinta reala par sa fie insa fondurile
postaderare, pentru care controlul va fi mult mai strict.

Florin Solcan
din Prahova asteapta de la SAPARD 100.000 de euro. Este a treia transa anuala
aferenta ultimelor cheltuieli realizate pentru ridicarea unei ferme de porci
(proiect de circa 600.000 de euro, din care jumatate acoperit prin fonduri
europene nerambursabile). A depus dosarul la Agentia de Plati in
iunie si inca mai asteapta banii.

E drept ca inca
nu au trecut cele 90 de zile din contract, in care Agentia trebuie sa faca
decontarea cheltuielilor eligibile, dar incepe sa fie ingrijorat: in ultimul timp
se ajunsese ca decontarea sa se faca in numai cateva saptamani. Acum, fiecare
zi de intarziere se taxează la banca, iar dobanda nu e deloc mica (peste 16% pe
an). Deja intarzierea il costa cateva mii de euro.

Florin Solcan
este unul dintre cei aproape 30 de fermieri – membri ai Cooperativei Agricole
Muntenia – care a imprumutat de la banca toata suma necesara investitiei, bazandu-se
pe primirea la timp a banilor de pe SAPARD.

„Membrii
nostri incep sa fie ingrijorati de aceste intarzieri. In acelasi timp, si banca
incepe sa fie iritata, pentru  ca astepta niste bani“, spune
Mihai Lungu, presedintele Muntenia. 

Nicolae
Teodoru, cooperator din Roman, a depus de curand dosarul pentru o transa de
aproape 100.000 de euro si deja simte  „atmosfera
de incordare” – de la agentie i se cer mereu acte. „Nu inteleg de ce.
De la inceput stiam ca regimul este strict. Se verificau actele – sa corespunda
cu proiectul aprobat, se faceau  apoi verificari pe teren – nu am avut
nicio neregula pana acum. Daca acum incep cu intarzierile, imi dau peste cap
tot bugetul. Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi sa nu mai primesc banii“.

Autorizatie pentru comercializarii lemnului

Comercializarea
materialului lemnos in piete, targuri, oboare, burse de marfuri este permisa
numai daca acestea sunt autorizate de catre autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura prin structurile teritoriale ale acesteia, informează
un comunicat de presa al Executivului, remis AMOS News.

Conditiile si
regulamentul de autorizare al spatiilor respective se aproba prin ordin comun
al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si
al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de administratie.

Guvernul a
adoptat, in sedinta de astazi, o hotarare pentru aprobarea Normelor referitoare
la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor  lemnoase, la
regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de
prelucrat lemn rotund.

Detinatorii
depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare sau ai instalatiilor
de prelucrare a lemnului nu au voie sa primeasca, sa depoziteze, sa prelucreze
sau sa comercializeze materiale lemnoase daca acestea nu sunt insotite de avize
de insotire sau documente echivalente avizului de insotire.

Softul SUMAL se
pune la dispozitie in mod gratuit utilizatorilor de mai sus, de catre
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.

Masa lemnoasa si
materialele lemnoase care nu sunt inregistrate si pentru care nu se introduc
documente in sistemul SUMAL sunt considerate fara provenienta legala.

Agricultura fara perspectiva in UE

Guvernul Romaniei din ultimii 19 ani nu a avut nici o
strategie pentru agricultura, in afara strategiei distrugerii, fiind distruse
sistemele de irigatii, complexele si infrastructurile din zootehnie si fiind
monopolizate depozitele de produse agricole si spulberata piata produselor
agricole, a declarat Marcel Cucu, presedintele Ligii Asociatiilor
Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).

“Agricultura
Romaniei nu are nici un orizont, nici o perspectiva, in Europa. Negocierile de
aderare au transformat agricultorii romani in persoane cu handicap, ai pietei
europene: au cel mai mic sprijin din Europa, au cele mai mari preturi la
motorina, ingrasaminte, seminte, pesticide si au cele mai mici preturi de
vanzare a produselor. Statul roman nu-si protejeaza cetatenii agricultori, pe
aceasta piata, se ascunde sub umbrela regulamentelor europene”, sustine reprezentantul patronatelor din agricultura,
Marcel Cucu.

Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din – LAPAR –
cheama toti lucratorii din agricultura indiferent daca sunt fermieri sau simpli
lucratori sa se solidarizeze, in actiuni comune de protest prin care sa atraga
atentia Guvernului, Parlamentului cat si Presedintiei, asupra situatiei grave
in care se afla acest sector economic.
LAPAR cere elaborare, de urgenta, a unei Strategii in
domeniul agriculturii, care sa aiba la baza cerintele pietei Uniunii Europene,
cotele de produse din Acordul de aderare, precum si subventiile pe care
agricultorii europeni le primesc, astfel incat agricultura din Romania sa
devina un principal sector de asigurare a alimentatiei populatiei si o sursa de
profit pentru bugetul statului.

Sursa:
www.pescurt.ro/agricultura