Titlurile zilei:
- Taranii pot ramane si fara renta viagera si fara pamant;
- Masura 113 a PNDR de pensionarea timpurie;
- Covrigii de Singurei sunt copti in cuptoare tiganesti;
- Tratatul de la Lisabona schimba puterea bugetara in UE..
Taranii pot ramane si fara renta viagera si fara pamant
Proprietarii de teren agricol, care si-au vandut sau arendat pamanturile in schimbul rentei viagere agricole, vor ramane fara banii promisi de stat, incepand cu anul 2010. Uniunea Europeana considera aceasta subventie ca ajutor de stat, motiv pentru care nu va mai fi permisa dupa 2009. Partea proasta este ca multi oameni si-au vandut terenurile deja, iar autoritatile romane nu au facut nimic sa informeze populatia, declarand ca vor fi gasite alte metode in compensare; dar este nevoie de “decizie politica”, dupa cum sustine actualul ministru al Agriculturii.
In 2004, Alianta DA (n.r. – formata din PNL si PD) a elaborat o foarte stufoasa oferta electorala ce cuprindea, bineinteles, si partea de politici agricole si de dezvoltare rurala. Propunerea a fost “copilul” fostului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, care a sustinut-o in mod special, introducand-o in pachetul de legi ale proprietatii, adoptat in 2005 (n.r. – Legea nr. 247/2005).
Potrivit Oficiului National de Renta Viagera, pana la sfarsitul anului trecut s-au inregistrat 50.750 de dosare, reprezentand 195.000 ha. Din acestea, 158.600 ha sunt terenuri care fac obiectul unor contracte de arenda, restul de 36.400 ha fiind terenuri deja vandute.
Masura 113 a PNDR de pensionarea timpurie
Masura 113 a PNDR face referire la pensionarea timpurie, dar a fermierilor si a lucratorilor agricoli, ca o masura complementara pentru instalarea tinerilor fermieri.
Definirea fermierului nu lasa aproape nici o sansa rentierilor de la oras de a ajunge “pensionari” agricoli. Potrivit PNDR si Comisiei Europene, pentru a fi clasificat ca fermier pentru aceasta masura, acesta trebuie sa demonstreze ca veniturile din agricultura insumeaza cel putin 25% din veniturile totale si ca timpul destinat muncii in agricultura reprezinta cel putin 25% din timpul de munca total efectuat.
In cazul persoanelor fizice, dovada ponderii venitului din agricultura in cadrul venitului total se obtine prin impartirea venitului mediu brut din agricultura pe an, calculat la nivelul tarii, corespunzator suprafetei totale a terenului agricol detinuta de aceasta, la venitul total rezultat din activitatile agricole si neagricole.
Veniturile neagricole pot fi salarii obtinute in alte sectoare ale economiei, dividende din actiuni, profit net din activitatea societatilor comerciale, pe baza partilor sociale detinute etc. Venitul din activitatile neagricole este calculat ca medie a ultimilor 2 ani.
Covrigii de Singurei erau copti in “tiganie”
Regulile europene pe care trebuie sa le respecte o brutarie vor face ca celebrii covrigi de Singureni Giurgiu sa dispara de pe marginea drumului european E 70. Covrigii erau copti „in tiganie”, in cuptoare taranesti.
Potrivit reprezentantilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, cei care nu vor investi serios si nu-si vor amenaja spatiile de productie in conformitate cu normele europene se vor trezi cu brutariile închise. Normele europene cer ca brutariile sa aiba apa calda si rece nonstop, depozite speciale pentru sacii cu faina si utilaje de inox. 60.000 de euro, costa o covrigarie conforma.
Pe soseaua Alexandriei sunt cel putin 25 de tarabe cu covrigi. Cinci-sase lei face siragul de cincizeci de covrigei.
Cele mai renumite covrigarii din Muntenia sunt cele de la Buzau, de unde se aprovizionau si cativa comercianti de pe E70. Ca sa isi vanda in continuare covrigii, brutarii din Buzau au început deja sa faca investitii serioase. In judetul Buzau au functionat pana la începutul acestui an 85 de covrigării. 17 au fost deja închise pentru ca nu indeplineau conditiile europene.
Sursa: www.pescurt.ro/agricultura
Tratatul de la Lisabona schimba puterea bugetara in UE
Pe 24 aprilie, Parlamentul European a incheiat o prima faza a pregatirilor pentru bugetul de anul viitor al Uniunii Europene, fixand prioritatile pentru cheltuieli.
In 2008, institutiile europene – inclusiv Parlamentul European – pregatesc intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Tratatul aduce schimbari semnificative in ceea ce priveste procedura bugetară! Parlamentul European si Consiliul vor avea putere egala pentru orice tip de cheltuieli.
Conform Tratatului de la Lisabona, bugetul ca intreg trebuie adoptat de Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene impreuna. Diferenta actuala intre cheltuielile „obligatorii“ (in principal agricole), asupra carora Consiliul avea ultimul cuvant, si cele „ne-obligatorii“, asupra carora Parlamentul avea ultimul cuvant, este abolita.
Niciun buget anual nu poate fi adoptat fara acordul Parlamentului European. De aceea, puterea bugetara a Parlamentului a crescut.
Sursa: Parlamentul European
