Titlurile zilei:
- Cerere de atestare produse;
- Sprijin pentru ferme mici;
- Bani pentru renta viagera;
- Anemie infectioasa la cai;
Cerere de atestare produse traditionale
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a primit in urma cu doua saptamani prima cerere pentru obtinerea indicatiei geografice protejate, care apartine unui producator de magiun. Directorul general al Oficiului National pentru Produse Traditionale si Ecologice (ONPTE), Lucia Romanescu, a declarat ca solicitarea pentru obtinerea indicatiei geografice protejate a fost depusa de producatorul de magiun de prune, S.C. Sonimpex Serv Com S.R.L.
“Conform reglementarilor europene, Ministerul Agriculturii trebuie sa încheie verificarile pentru aceasta documentatia in termen de 30 de zile, dupa care o parte a documentatie, respectiv caietul de sarcini, va fi postata pe site-ul ministerului pentru 60 de zile, timp in care orice persoana care are ceva de obiectat se poate opune acordarii indicatiei geografice protejate “, a explicat Romanescu.
“Dupa ce primeste protectia la nivel national, ministerul agriculturii va trimite la Bruxelles documentatia respectiva pentru obtinerea indicatiei geografice protejate la nivel european, dupa care produsul intra in aceleasi proceduri care sunt mult mai lungi” , a adaugat directorul ONPTE. “Odata ce ai obtinut protectia, ai un confort al traseului produsului tau.
In afara de magiunul de prune din zona Argesului, produsele din carne din Vrancea si borsul cu cimbrisor din Braila au solicitat atestare pentru a fi considerate produse traditionale pe piata romaneasca si pe cea internationala.
Lucia Romanescu a precizat ca pentru a capata atestarea mai usor, firmele romanesti care fabrica acelasi tip de produse ar trebui sa se asocieze. Asocierea este necesara atat pentru cresterea productiei, cat si pentru obtinerea mai rapida a atestarii. “Este mai simplu ca o asociatie sa obtina atestarea de a produce si de a comercializa produse traditionale, decat parcurgerea unui proces lung in care mai multi producatori sa se lupte pentru acelasi tip de produs. Totodata, atestarea poate atrage dupa sine impunerea unor taxe firmelor care doresc sa fabrice acelasi produs“, a explicat aceasta. Potrivit Luciei Romanescu, inregistrarea produselor traditionale romanesti la nivel european ar putea dura aproximativ doi ani.
Sprijin pentru fermele mici
Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, cere Comisiei Europene (CE) crearea unor mecanisme de sprijin la nivel european adaptate fermelor mici, care au o pondere importanta in agricultura Romaniei, dar si a altor state, ca Bulgaria, Polonia, Spania, Grecia şi Italia. “In contextul cresterii cererii de produse alimentare la nivel mondial, agricultura este solicitata sa produca din ce in ce mai mult. O parte din suprafetele agricole ale Uniunii Europene este reprezentata de ferme mici si foarte mici si mi-am pus problema cum sa facem pentru ca si acest tip de agricultura sa participe mai activ la aprovizionarea pietei si sa fie luate in considerare in Politica Agricola Comuna“, a declarat Ciolos, potrivit Mediafax.
Acesta a aratat ca un document privind importanta fermelor mici in agricultura a fost prezentat in Consiliul de ministri din luna mai, iar Romania a solicitat o dezbatere mai larga la nivel european, care sa vizeze acest subiect.
Romania a aratat la acel moment ca, in contextul actual al cresterii cererii de alimente la nivel mondial, UE ar trebui sa ia in considerare toate categoriile de producatori care pot ajuta la acoperirea acestei cereri, inclusiv fermele mici, de semisubzistenta. Ministrul a specificat ca potentialul acestor ferme nu este suficient valorificat, iar Politica Agricola Comuna (PAC) ar trebui sa cuprinda masuri de sprijin adaptate acestor unitati, care au importanta nu numai economica, ci si sociala.
Totodată, acesta a afirmat ca circa 75% din fermele din UE 27 au pana in cinci hectare, iar 10% au intre cinci si 10 hectare.
Potrivit raportului “Agricultura Romaniei – intre potential si realitate“, realizat de Banca Comerciala Romana, peste 25% din suprafata arabila a Romaniei este exploatata de ferme de subzistenta care nu sunt eligibile pentru finantare din fonduri UE.
Ministrul a enumerat o serie de avantaje ale producţiei prin ferme mici, dintre care cel mai important este aprovizionarea pietelor locale. Alte avantaje ale productiei prin fermele mici sunt un impact mai redus asupra mediului si pastrarea diversitatii soiurilor si speciilor cultivate.
Bani pentru renta viagera
Suma acordata anul trecut din bugetul MADR, pentru renta viagera, a fost de aproximativ 32 de milioane de lei. “Suma a crescut pentru ca s-a modificat modul de calcul al rentei viagere, iar in 2009 vor trebui platite sumele aferente dosarelor existente din 2006, 2007 si 2008 “, a declarat seful serviciului dosare de renta viagera agricola, Cristian Popa.
Totodata, reprezentantul ADS a mai declarat ca renta viagera este un drept al rentierilor si chiar daca programul ar inceta la 31 decembrie 2009, in 2010 vor trebui platite cererile depuse in anul precedent.
Romania a informat in aprilie Comisia Europeana (CE) ca renta viagera acordata fermierilor care vand sau arendeaza terenul agricol nu este un ajutor de stat, asa cum s-a notificat initial, ci un drept castigat in urma unei legi, a declarat directorul in cadrul ADS, Teodor Kilaiditis in aprilie. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a initiat programul privind renta viagera in 2005 cu scopul de a concentra suprafetele agricole in exploatatii eficiente, masura impusa de necesitatea compatibilizarii agriculturii romanesti cu cea din tarile membre ale Uniunii Europene. Programul a devenit operational in 2006.
Anemie infectioasa la cai
In judetul Hunedoara au fost depistati nu mai putin de 103 fermieri care aveau in proprietate cai afectati de anemie infectioasa ecvina, supranumita si SIDA cailor.
Pentru a se limita focarul de infectie, toti caii bolnavi au fost sacrificati. Statul a promis despagubiri proprietarilor insa platile au fost sistate brusc. Si asta pentru ca firmele intermediare si-au facut aparitia si au preluat caii bolnavi de la proprietari, i-au abatorizat si, mai apoi, valorificat in strainatate.
Plata despagubirilor a fost reluata, astfel ca proprietarii cailor bolnavi de “SIDA” vor primi sume cuprinse între 2.000 si 4.000 de lei.
Cei peste 100 de proprietari de cai din judet care nu au fost despagubiti de stat dupa ce medicii veterinari au descoperit ca animalele lor erau bolnave de “SIDA cailor” vor avea dreptul, potrivit unei legi intrate recent in vigoare, sa fie despagubiti conform sumelor cu care animalele au fost evaluate.
Anemia infectioasa ecvina este o boală virotica, ce se transmite de la o cabalina la alta chiar si prin intepatura unui tantar, dar nu si la om. Boala nu poate fi tratata, iar singura solutie de a stopa extinderea maladiei este sacrificarea animalelor infestate.
Sursa: www.pescurt.ro/agricultura
