Titlurile zilei:
Sesiune de proiecte in perioda
7-25 iulie;
A fost semnat codul de bune practici;
Fonduri
europene incasate necuvenit;
Mecanismul
de garantare a certificatelor de depozit;
Olarit cu fonduri UE.
Sesiune de proiecte in perioda 7-25 iulie
Agricultorii
pot solicita, in perioada 7-25 iulie, finantari pentru proiecte de crestere a
valorii adaugate in agricultura si pentru scheme de ajutor de stat pentru
procesarea produselor agricole si forestiere, in cadrul sesiunii de depuneri,
din iulie, a Programului National de Dezvoltare Rurala. Suma alocata in iulie
pentru proiectele de crestere a valorii adaugate a produselor agricole si
forestiere este de 33,39 milioane de euro.
In ceea ce
priveste schemele de ajutor de stat, fondurile alocate sunt de 23,62 milioane
de euro pentru procesarea produselor agricole si de 22 milioane de euro pentru
prelucrarea produselor forestiere.
Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR)
a fost lansat in luna martie a acestui an. Prima transa a finantarii a fost
virata Romaniei in luna mai si se ridica la circa 250 de milioane euro,
reprezentand 3,5% din valoarea totala a sumei alocate pana in 2013. A doua
transa, reprezentand tot 3,5%, va fi virata pana la finele anului.Sprijinul
financiar pentru proiectele de crestere a valorii adaugate a produselor
agricole si forestiere pentru intregul an este de 428,4 milioane de euro.Cei
care vor sa beneficieze de bani trebuie sa depuna proiecte, pe baza
specificatiilor din PNDR, la Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.
A fost semnat Codul de bune practici
Codul de bune
practici pentru comertul cu produse agroalimentare a fost semnat la sediul Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale (MADR) de reprezentantii hipermarketurilor, cei ai producatorilor
din industria alimentara si reprezentanti ai Guvernului. Documentul semnat
arata, printre altele, ca producatorii nu pot fi obligati sa contribuie la
costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea
suprafetei de vanzare, amenajari si renovari. De asemenea, produsele vor avea
un pret unic de lista, dar se va ajunge la preturi variate in functie de taxele
impuse de supermarketuri. Ghidul va intra in vigoare dupa ce va primi si avizul
Consiliului Concurentei.
Potrivit
Ministerului Agriculturii, principalele elemente ale Codului sunt:
- delistarea de catre comerciant a
unui produs al furnizorului va trebui sa se realizeze prin notificare
prealabila; - furnizorul nu poate fi obligat
de catre comerciant sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului, si
invers; - furnizorul nu poate fi obligat
de catre comerciant, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de
deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea suprafetei de
vanzare; - comerciantului ii este interzis
sa conditioneze furnizorul sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic
decat cel la care ii vinde lui; - furnizorului ii este interzis sa
conditioneze comerciantul sa pastreze un anumit pret pe raft; - baza de calcul al discounturilor
si contravaloarea serviciilor vor fi definite in termeni clari si agreate
expres de ambele parti si cuprinse in contract; - partile nu se pot obliga
reciproc, direct sau indirect, sa cumpere sau sa vanda bunuri si/sau serviciu
de la/catre vreo parte terta.
Fonduri
europene incasate necuvenit
Peste 120 de autoritati locale, firme, ONG-uri si institutii de invatamant
beneficiare ale proiectelor din fonduri PHARE au returnat la bugetul de stat
aproximativ 2,3 milioane de euro în ultimul an, din cauza nerespectarii
contractelor.
Cea mai mare suma a venit din partea Consiliului Judetean
Mehedinti, care a returnat 95.000 de euro.
Potrivit ministrului dezvoltarii, Laszlo Borbely, in urma
altor 35 de sentinte definitive si irevocabile trimise spre executare, in
conturile ministerului de resort urmeaza sa se intoarca alte circa 790.000 de
euro. In prezent, pe rolul instantelor de judecata se afla inca 287 de procese
pentru recuperarea fondurilor incasate necuvenit.
Beneficiarii acestor proiecte nu au returnat intreaga
suma accesata, ci doar banii pe care i-au primit nerespectand prevederile
contractuale. Astfel, companiile si autoritatile locale au fost nevoite sa
renunte la o parte din fondurile accesate, din cauze precum utilizarea banilor in
alte scopuri decat cel prevazut in contract, neindeplinirea obiectivelor din
punct de vedere tehnic si financiar, nerespectarea procedurilor de achizitie
sau existenta unui conflict de interese. De asemenea, o instanta a decis
returnarea banilor care nu au fost cheltuiti integral conform planului si a
celor cheltuiti in afara perioadei de implementare. Lipsa certificatelor de
origine pentru bunurile cumparate si achizitionarea unor produse neprevazute in
cererea de finantare au lovit si ele in bugetele beneficiarilor.
Mecanismul
de garantare a certificatelor de depozit
La sediul
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in prezenta ministrului Dacian
Ciolos, a avut loc o intalnire intre reprezentantii MADR si cei ai producatorilor
de cereale, procesatorilor din morarit si panificatie si ai depozitarilor in
vederea stabilirii conditiilor de punere in aplicare a mecanismelor de
garantare a certificatelor de depozit.
Discutiile au
vizat infiintarea si organizarea Fondului de garantare pentru certificatele de
depozit, precum si principiile de functionare si de alegere a organelor de
conducere ale acestuia.
Sistemul
certificatelor de depozit permite ca, imediat dupa recoltare, productia obtinuta
sa fie depozitata si pastrata in conditii optime, urmand ca detinatorii sa poata
tranzactiona certificatele pe piata. Totodata, producatorii pot folosi
certificatele de depozit drept garantie in vederea contractarii de credite
bancare agricole.
Discutiile de
astazi stau la baza elaborarii unui proiect de Hotarare de Guvern privind aprobarea
Statului Fondului de garantare pentru certificate de depozit.
Olarit cu fonduri UE
Un mestesug
vechi de 2000 de ani se dovedeste si astazi o afacere de succes. Vasele din lut
realizate de familia Vitos din Miercurea Ciuc se vand bine atat in Romania, cat
si in Europa si Statele Unite.
Intreprinzatorii
si-au deschis o fabrica de olarit cu 18 ani in urma. Cererea mare de vase din
ceramica pentru treburile casnice este determinata si de consumul mare de
alimente ecologice. Acestea trebuie preparate si pastrate in conditii
“bio”. E vorba de o idee romana, veche de 2.000 de ani, pentru
fabricarea vaselor din lut, la care s-a adaugat argila romaneasca, cea care
permite oalelor sa reziste la foc. La toate acestea au fost adaugati banii
europeni, printr-un program PHARE accesat in urma cu opt ani, si uite-asa a
rasarit in centrul tarii fabrica de vase din pamant a sotilor Veronika si
Laszlo Vitos. Vasele se ard in 20 de cuptoare, din care 11 pentru ceramica
neagra si restul pentru cea rosie. Cea rosie este obtinuta in urma arderii
normale in cuptor. Dar vasele pot avea si culoarea neagra, obtinuta
prin arderea fara oxigen, tot in cuptor.
Doua
reguli se cer a fi respectate de gospodine. Prima e ca
vasul trebuie tinut in apa timp de o jumatate de ora inainte de a pune mancarea
in el si de a-l baga la cuptor. Apa confera elasticitate lutului. Altfel, e
pericol ca oala uscata, in contact cu focul, sa se crape. A doua regula e
legata de foc. Oala nu trebuie pusa direct pe flacara, ci pe o tabla din metal.
Daca nu se face asa, exista acelasi risc al fisurarii vasului din lut.
Exista de ani
buni, in Occident, un curent legat de modul de a manca sanatos. Asta nu
inseamna doar alimente naturiste, ci si vase din materiale naturale, precum
lemnul sau lutul, in care sa fie preparate si pastrate alimentele. Fara ulei
sau alte grasimi, mancarea fierbe in vasul de pamant doar in suc propriu.
Inventia romana consta tocmai in formula de obtinere a lutului. Peretii vasului
sunt porosi, absorbind lichidele, iar de aici pana la formarea aburului nu mai
e decat un pas. Mancarea e gatita in acest mediu inchis, capacul avand rolul
sau in etansarea vasului. Calitatea lutului romanesc a facut un succes deosebit
din formula romana de obtinere a oalelor si tocmai de aici vine si gustul deosebit
al ciorbelor sau sosurilor, fripturilor ori sarmalelor.
Sursa:www.pescurt.ro/agricultura
