Ferma pentru cresterea sturionilor si a pastravilor

Detalii

Categorie: Pesti

28 Octombrie 2008

Unitatea de acvacultura intensiva cu o capacitate de cca. 100 tone/an (sturioni si pastrav)

Descriere tehnologica a cresterii sturionilor

Hala de crestere a puietului in sistem intensive: suprafata 500 mp

• 20 bazine  fibra sticla 2 x 2 x 0,6 m, 2 mc/bazin, total 40 mc;
• 10 bazine de beton 4 x 4 x 1,2 m, 16 mc/bazin, total 160 mc;
• Volum util total : 200 mc, suprafata bazine 240 mp;
• Alimentare cu apa : total statie: 20 l/s;
  • Cazi puiet: max 20 l/min/cada x 20 => 6.67 l/s'
  • Bazine beton: max 55.8 l/min/bazin x 10 = 0,93 l/s x 10 = 9,3 l/s
• Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 l/s pentru incubatie, schimbari de apa, spalari bazine si alte operatiuni tehnologice. Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat, oxigen, dupa nevoi).
  
  

Bazine de crestere exterioare

• 16 bazine beton 40 x 4 x 1,8 m, 200-240 mc/bazin, vol. total 3840 mc
• Debite necesare: 5-8,5 l/sec/bazin => 80-136 l/sec apa de suprafata si/sau foraj, cu aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel).
• Consum total maxim de apa: 156-160 l/s
  
  

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 g/ex

Incubatia : Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru sturioni (tip Mc Donald sau basculant – model Romania).

Se vor achizitiona anual cca. 50.000 icre embrionate. Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 – 15 oC. Se vor incuba 10-15.000 icre pe incubator => minim 5 incubatoare. Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 l/min, in functie de starea fiziologica a icrelor, debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii.

La 14 ^oC, eclozarea se va produce in 4-5 zile, in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele. Dupa eclozare, larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 0,5 m, care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin. Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate, cu un debite de 8-15 l/min.

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile, perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 ^oC. In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora. Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin, se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina  si starter de salmonide 00 dizolvat in apa, pentru a stimula inceperea hranirii.

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana, se va incepe administrarea regulata de furaje, constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 , care se va administra la intervalle de 1-2 ore, la discretie. Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii, se va proceda la o rarire a larvelor , initial la o densitate de 2000 larve /mp (6 cazi), apoi dupa alte 3-5 zile la  1000 larve/mp.

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana, se va reduce gradat proprotia de Artemia salina . Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati, se va trece exclusiv pe furajare artificiala. In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia.

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei. Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi. Se va verifica zilnic starea de sanatate, comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelor/puilor.

Dupa cca.60 zile de la eclozare, puii de sturioni ating greutatea de 4-5 g/ex, moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere. Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni, pentru a preveni manifestarea canibalismului. Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 – 30 g/ex (inca 45-60 zile), moment in care se estimeaza o supravietuire de cca. 60% (30000 ex.) – cca. 750 kg pui la o densitate de 18-20 kg/mc.

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 1,3-1,5 mm si apoi de 2 mm (Mini 1,3-1,5 mm, 2 mm).

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3, 64% proteina, 12% lipide) de cca. 500 kg, la un prêt mediu de 3.5 EUR/kg, respectiv furaj Mini cca 150 kg, si furaj 2 mm cca 100 kg (1,2 EUR/kg), si un consum de cca. 5 kg oua Artemia salina  (75 EUR/kg).

Cresterea puilor de sturioni in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 g/ex si accepta furajul de 2 mm. Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 g/ex. Pentru eficienta, se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m..

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm, se trece propriu-zis la cresterea comerciala . Greutatea de 100 g/ex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni, moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare.

La o greutate medie de 100 g/ex, cu 30000 pui sturioni, in hala se va atinge o densitate de 15 kg/mc apa, respectiv o biomasa totala de 3000 kg.

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm, 45% proteina, 20% grasime) de cca. 2000 kg (1 EUR/kg). Dupa greutatea de 20 g/ex, se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator, respectiv 1,5-2 % din biomasa totala /zi, administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore.

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. Zilnic se va observa comportamentul puilor, starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor.

Cresterea sturionilor in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 ex/mp (cca. 3000 ex/bazin => 10 bazine), unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kg/ex (3-4 luni), dupa care se vor rari la o densitate de 12 ex/mp< densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni, pana la atingerea greutatii de 2 kg/ex.

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-8,5 l/s, ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 1,8- 3 ori /zi. Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi, urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l, cu o valoare optima de 8 mg/l.

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kg/ex, moment in care se poate incasa si subventia.  In prima faza se poate vinde cca. 50% din productie pentru carne, urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie.

La atingerea greutatii medii de 2 kg/ex, la un efectiv de 20000 ex (83% supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare), se estimeaza un consum de cca. 50000 kg furaj comercial (1 EUR/kg), cu o rata de conversie estimata FCR=1.

Cele 10-15.000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kg/ex (inca 10-12 luni), moment in care se poate face si o sortare pe sexe.

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna, se vor cantari minim 100 ex/bazin si se vor intocmi graficele de crestere, respectiv noile ratii de furajare. Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul.

Vanzarea a cca. 10000 pesti de 2 kg/ex/an in decurs de 2-3 luni este obligatorie, pentru a face loc urmatorului ciclu din hala. Incepand din anul al 3-lea, vanzarile vor ajunge la peste 90 tone/an. Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor. Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs, incepand din anul al doilea de productie. De asemenea, in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de sturioni, activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum.

Nota : pentru primii 2 ani de productie, facilitatile se pot folosi si pentru cresterea pastravului, atat bazinele de beton din hala, cat si cele din exterior, urmand ca pe masura ce puietul de sturioni creste, pastravul sa fie vandut ca peste de consum. Aceasta poate asigura un venit care sa sustina cheltuielile de furajare si intretinere a sturionilor.

• < Anterior
• Următor >