Ingrasarea taurinelor adulte reformate

Detalii

Categorie: Bovine

03 Octombrie 2018

Dupa reformare, pentru imbunatatirea carnii, se impune reconditionarea acestor animale mai ales atunci cand sunt slabe. Reconditionarea taurinelor adulte dureaza 80-100 zile, in functie de starea de intretinere initiala a animalelor, dar si de felul si calitatea furajelor folosite.

Trebuie mentionat ca procesul de reconditionare nu urmareste obtinerea unor depozite de grasime intre muschi, la fata carcaselor si in interiorul organismului, ci o imbunatatire a starii de intretinere pentru refacerea tesutului muscular si formarea unor depuneri mici de grasime. De aceea, durata ingrasarii in general nu este mai mare de 60-75 zile. Procesul de reconditionare dureaza 80-100 de zile in ingrasatoriile care folosesc furaj de baza borhoturile, unde procesul de obisnuire cu aceasta hrana este destul de lung si unde se duc animalele reformate cu starea de intretinere slaba.

Perioada de ingrasare se poate imparti in trei faze: 

• • faza 1 (15-20 zile), in care animalele se obisnuiesc cu noile conditii de viata, cu nutreturile de baza folosite la ingrasare; 
  • faza a doua a (50-60zile), care este faza de ingrasare propriu-zisa;
  • faza a treia (15-20 zile), care este faza de finisare.

In fiecare din aceste faze este planificat un anumit spor mediu zilnic si se folosesc ratii adecvate. Ingrasarea taurinelor adulte se poate face cu diferite furaje. In functie de furajul de baza folosit, se deosebesc urmatoarele variante: ingrasarea cu reziduuri industriale; ingrasarea cu radacionoase si tuberculi; ingrasarea cu nutreturi murate; ingrasarea cu nutret verde.

Ingrasarea cu reziduri industriale. Este varianta cea mai frecvent utilizata, datorita folosirii reziduurilor de la fabricile de zahar, spirt, bere etc. Furajul de baza il constituie borhotul proaspat, uscat sau murat. In prima faza de ingrasare, animalele sunt obisnuite cu consumul de borhot care se da in cantitati de pana la 30-40 kg proaspat sau murat, 4-6 kg fibroase (coceni, paie), 1-2 kg fan si 1 kg concentrate. In faza a doua, se mareste cantitatea de borhot la 60-70 kg, se aduga 3-4 kg coceni sau paie si 1-2 kg concentrate si 1 kg de fan. La animalele de talie mare cantitatea de borhot poate ajunge la 80-100 kg. In faza a treia, se reduce cantitatea de borhot la 40-50 kg, se mareste cantitatea de concentrate la 2-3 kg pe zi.

In toata perioada de ingrasare trebuie sa se dea zilnic 50-60 g sare. Sporul mediu zilnic realizat depaseste 1000 g. Boii de rasa Baltata romaneasca pot ajunge la sporuri medii de 1000-1200 g pe zi consumand 80-100 kg borhot. In toate perioada de ingrasare, greutatea vie sporeste cu 20-25%, iar greutatea neta cu 40-50%.

In ingrasatoriile mari de pe langa fabricile de zahar si spirt, amimalele sunt legate de jgheabul de hranire, au loc suficient pentru hranire si asternut curat, uscat. Este obligatorie curatenia zilnica a jgheaburilor de hranire. Pentru a corela unele deficiente care pot aparea pe parcursul ingrasarii, pe langa cantarirea lunara este indicat sa se efectueze, prin sondaj, cantarirea decadal sau bilunar. Borhotul se da de 3 ori pe zi, proaspat sau murat, iar fibroasele (cocenii) se dau stropite cu melasa (200-300g/cap/zi), solutia fiind 1/3 melasa si 2/3 apa. Primul tain este format din paie, coceni tocati sau pleava, amestecat cu borhot si concentrate, apoi se da borhotul si la urma putin fan, seara se da cea mai mare cantitate de fibroase saramurate sau melasate.

Ingrasarea cu radacinoase, tuberculi si porumb murat. Reconditionarea animalelor se poate face nu numai in ingrasatorii specializate, ci si in celelalte ferme, folosind furajele existente. Astfel, reconditionarea se poate face folosind ca nutret de baza sfecla furajera / semizaharata, cartofii sau chiar porumbul murat. Ingrasarea pe baza de sfecla furajera sau semizaharata se practica administrand in ratie 50-60 kg sfecla furajera sau 30-40 kg sfecla semizaharata. Ratia se completeaza cu fibroase si concentrate pana la echilibrarea ei pentru sporul planificat. Si in acest caz cantitatea de sfecla se mareste treptat pentru a evita tulburarile digestive. In fermele unde se cultiva cantitati mari de cartofi, reconditionarea se poate face administrand zilnic cartofi tocati, amestecati cu concentrate. Si in acest caz se va da o cantitate minima de fan de calitate si furaje grosiere la discretie. In zonele mari cultivatoare de porumb, ingrasarea se poate face in conditii foarte bune folosind porumb murat in proportie de 60-80% din ratie, restul fiind completat cu fan si concentrate. In faza a doua ingrasarii, porumbul murat, daca este de calitate, este consumat in cantitati mari pana la 50-70kg. Ratia trebuie completata cu fibroase, de preferinta fan de leguminoase si concentrate. Este obligatorie administrarea de creta furajera si praf de oase.

Ingrasarea cu nutret verde, din conveier, se practica in zonele lipsite de pasuni naturale. Masa verde cosita este administrata in jgheaburile de hranire din grajd, sau mai bine, sub umbrare. Pentru accelerarea procesului de ingrasare se administreaza si concentrate. In zonele de deal si munte, se pot reconditiona animalele reformate si prin pasunat. Reusita este conditionata atat de calitatea si cantitatea pasunii, cat si de buna organizare a pasunatului. Organizarea pasunatului consta in formarea unor grupe uniforme ca sex, varsta, stare de intretinere, marimea optima a grupelor fiind de 50-60 capete. Animalele batrane si de talie mare se ingrasa greu la pasune; de aceea, se preconizeaza a fi reconditionate vara la grajd cu masa verde. Pasunatul trebuie sa dureze zilnic 12-14 ore cu doua pauze de 4-5 ore. Este foarte important ca in locurile de odihna sa existe apa din ambundenta.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >