Alimentatia nurcilor gestante

Detalii

Categorie: Animale de blana

05 Iunie 2017

Necesarul de hrana al nurcilor gestante depinde in mare masura de starea de intretinere premergatoare montei. Exemplarele cu stare de intretinere mai buna consuma in perioada de gestatie cantitati scazute de furaje, fata de cele ce au avut o stare de intretinere slaba.

In perioada de implatatie blastocitara intarziata, care la nurca este de 7-33 zile, zigotii ajunsi in faza de blastula nu sunt nidati si plutesc liber in embriotrof. In toata aceasta perioada nu se poate vorbi de o crestere si dezvoltare a embrionilor, aceasta fiind posibila numai dupa ce se produce implantarea embrionilor in mucoasa uterina. Acesta este momentul in care se declanseaza schimbul nutritiv intre organismul matern si embrioni. Dupa nidarea embrionara incep sa se formeze invelitorile placentare si se produce hipertrofia tesutului uterin. De aceea, incepand cu ultima decada a lunii martie si pana la 10 aprilie, ratia va fi suplimentata cu prudenta atat din punct de vedere caloric, cat si cu sarurile minerale necesare formarii scheletului fetusilor. Alimentatia excesiva are uneori consecinte nefaste, in sensul unui procent ridicat de pui nascuti morti, sau cu viabilitate redusa.

In general, din momentul montei si pana la aproximativ 10-15 aprilie, nurcile trebuie furajate cu ratii cu un continut de cca 290-310 Kcal energie metabolizanta, iar dupa aceasta data, treptat, cantitatea de energie trebuie redusa pana la 210-230 Kcal. Dupa parerea unor crescatori, asigurarea femelelor cu aminoacizi esentiali la un nivel corespunzator, poate fi realizata prin administrarea in hrana a unei cantitati de 10-11 g/100 Kcal albumina digestibila. Odata cu subprodusele de carne, in ratie ajunge si o cantitate de 3,5-4,5 g grasime animala la 100 Kcal. De asemenea, un rol important in aceasta perioada se acorda si hidratilor de carbon, care pot participa in cadrul ratiei in procent de 15-17% din total energie metabolizanta. In fermele de nurci care folosesc in furajare subproduse moi de abator, este absolut necesar alimentarea de faina de oase (2g/100 Kcal) pentru asigurarea necesarului de calciu si fosfor sau suplimentarea ratiilor cu subproduse de pasari (picioare, capete, alte deseuri osoase), sau subproduse de peste.

Administrarea de furaje de calitate inferioara, sau in stare alterata, determina in primul rand un dezechilibru caloric in urma caruia apar resorbtii embrionare, avorturi sau distocii. De asemenea, furajarea nurcilor cu furaje vechi sau necorespunzator conservate, in care grasimea este oxidata, determina hemoragii uterine, avorturi, etc., simptome ce sunt inregistrate analog si in distrofia toxica a ficatului. In afara de excluderea din ratie a unor astfel de furaje, aceste neajunsuri pot fi prevenite si cu adaos de vitamina B1 si B12, colina, acid folic.

Tot in aceasta perioada, o mare importanta o are asigurarea animalelor cu apa, deoarece adaparea insuficienta conduce la scaderea apetitului, iar la femelele care fata, se observa ca ele sunt nelinistite, traumatizeaza sau isi devoreaza puii.

Pastrarea efectivului de pui in numar cat mai mare in aceasta perioada depinde de rezervele acumulate de organismul matern in lunile premergatoare fatarii. Asigurarea unui nivel ridicat al productiei de lapte la femele, constituie obiectivul principal al alimentatiei acestora pentru obtinerea unei cresteri si dezvoltari cat mai corespunzatoare a tineretului. Comparativ cu perioada de vara-toamna, necesarul de hrana in timpul lactatiei creste de aproape 3,5 ori si depinde de numarul de pui fatati pe femela, de varsta, de starea de intretinere a femelelor mame, etc. De aceea, furajarea animalelor cu furaje greu digestibile determina un consum insuficient de furaje, consecinta normala a subnutritiei si epuizarii femelelor, scaderii cantitatii de lapte si staganrii cresterii puilor. Astfel ratia femeleor in lactatie trebuie sa fie de calitate superioara si bine echilibrata. Un pui nou nascut de exemplu cantareste in medie 9,6g. Dupa doua saptamani, aceasta greutate creste de aproape 10 ori, ceea ce presupune ca productia de lapte a unei nurci este mai mare si cu valoarea biologica ridicata.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >