Familiile de albine ierneaza obisnuit in aer liber in unele zone se aplica iernarea in cojoc si cu totul izolat in adapost. Iernarea in aer liber a familiilor de albine prezinta avantajul ca permite albinelor sa execute zboruri de curatare in zilele calduroase din timpul iernii ramanand sub influenta directa a factorilor de mediu sporind rezistenta organismului.
In vederea iernarii familiilor de albine in aer liber este necesara amplasarea acestora pe vetre ferite de vanturi puternice, asigurarea de suficiente rezerve de hrana si protejarea cuibului cu materiale izolatoare.
Iernarea in cojoc a familiilor de albine se practica in zonele cu vanturi puternice in timpul iernii. Iernarea dupa acest sistem consta in protejarea colectiva a familiilor de albine la exterior cu materiale izolatoare.
In vederea iernarii, familiile de albine se aseaza la o distanta de 10-15 centimetri una de alta, pe suporti, la o inaltime de 15-30 centimetri de sol, pe care s-a asternut un strat subtire de paie. Stupii se impacheteaza din toate partile cu paie formandu-se in acest fel un strat izolator. Paiele de deasupra stupilor se acopera cu carton asfaltat.
Familiile de albine se introduc la iernarea in cojoc in momentul in care timpul a devenit rece si nu mai sunt perspective ca albinele sa execute zboruri de curatire. Pentru a preveni patrunderea vantului prin urdinisurile stupilor, in fata acestora se aseaza stuf, papura sau snopi de coceni. In zilele calduroase si insorite din timpul iernii peretele de protectie din fata stupilor se inlatura pentru a da posibilitatea albinelor sa execute zboruri de curatire. Familiile de albine iernate in cojoc sunt bine protejate impotriva curentilor de aer rece si reactioneaza mai greu la schimbarile de temperatura din timpul iernii. Iernarea albinelor in cojoc inceteaza si familiile sunt amplasate din nou pe locurile din vatra stupinei odata cu incalzirea vremii si inceperea zborului de curatire de primavara.
Iernarea familiilor de albine in adaposturi se practica in cazuri rare, in special in cazul familiilor de albine slabe si rezerve de hrana insuficiente. Supravegherea iernarii familiilor de albine se face cu scopul de a cunoaste modul in care decurge iernarea in vederea stabilirii masurilor de indreptare. In general pe timpul iernii familiile se lasa sa ierneze linistite. Periodic se executa ascultarea familiilor de albine, se curata urdinisul de familiile moarte si se urmareste ca apa sa nu patrunda in stup. In cazul ninsorilor abundente se curata zapada de la urdinisurilor stupilor, iar in zilele calduroase se stimuleaza zborul de curatire al albinelor.
Starile anormale intalnite la familiile de albine in timpul iernii se stabilesc fara a deschide stupii prin ascultarea lor pentru aprecierea intensitatii zumzetului produs de albine si dupa cantitatea si starea albinelor moarte gasite pe fundul stupilor.
Ascultarea familiilor se face apropiind urechea de urdinis, lipind-o de peretele din fata al stupului sau folosind un tub de cauciuc cu diametrul de 1cm si lungime de 1 m, care se introduce cu unul din capetele in interiorul stupului prin urdinis, iar celalalt capat se apropie de ureche. Se poate folosi de asemenea si un carton ce se aseaza pe fundul stupilor unde cad albinele moarte si rumegusul de ceara provenit din descapacirea mierii din faguri consumata de albine.
Zumzetul foarte slab asemanator fosnetului frunzelor uscate indica ca familiile de albine sunt lipsite de hrana. Completarea rezervelor de hrana se realizeaza cu miere in faguri sau cu zahar. Asfel, in cazul existentei unor rezerve de miere in faguri, acestia se aseaza langa ghemul de iernare de o parte si de alta a acestuia. In lipsa fagurilor cu miere se administreaza familiilor lipsite de hrana pasta de zahar cu miere, preparata din patru parti zahar pudra si o parte miere lichefiata, care se toarna peste zaharul pudra si se framanta pana la consistenta aluatului. Pasta de zahar cu miere se administreaza sub forma de turte invelite in tifon sau hartie perforata care se aseaza deasupra ramelor din ghemul de iernare.
In hranirea albinelor se foloseste cu rezultate bune si siropul de zahar, in proportie de 2:1-2 parti zahar si 1 parte apa. Siropul caldut se administreaza albinelor in faguri.
Zumzetul puternic si existenta pe fundul stupilor sau al urdinisului a albinelor moarte cu abdomen umflat ne indica ca albinele sunt pe cale de a se imbolnavi de diaree din cauza proviziilor de o calitate necorespunzatoare (miere de mana) sau a consumului exagerat de hrana. In asemenea cazuri se recomanda sa se asigure conditii pentru executarea zborurilor de curatire pentru ca albinele sa-si goleasca intestinul gros supraincarcat. Asemenea zboruri de curatire se executa in aer liber in orice zi insorita si calduroasa din timpul iernii. In cazul in care zborul de curatire nu se poate efectua afara din cauza temperaturilor scazute se recurge la zborul de curatire in camera.
Bazaitul puternic si nelinistit al albinelor precum si prezenta pe foaia de control a albinelor roase, fara capete si a excrementelor de soarece arata ca acestia au patruns in stup unde consuma proviziiile de miere si pastura, degradeaza fagurii si nelinistesc albinele producand imbolnavirea lor de diaree. Pentru a inlatura soarecii stupul se deschide, se desface cuibul, se omoara soarecii, inlaturandu-se neajunsurile produse de acestia.
Excesul de umiditate creaza o stare de disconfort si se observa prin prezenta pe foaia de control a albinelor mucegaite. In acest caz fagurii mucegaiesc, mierea se subtiaza si se altereaza, provocand imbolnavirea albinelor de diaree. Acest lucru se poate inlatura prin mutarea familiilor pe un loc insorit din vatra stupinei.
Cand la controlul familiilor de albine se constata un zumzet prelungit, plangator, se constata lipsa matcii din stup. In aceste cazuri familiile ramase orfane primesc o matca de rezerva iernata in afara ghemului sau familia de baza se unifica cu un nucleu cu matca.
Medic veterinar,
Dr. Diana Galatanu
