Pășuni declarate pe Muntele Olimp și livezi în aeroporturi militare – ancheta EPPO se apropie de finalul unui scandal care a zguduit un întreg guvern
Pe scurt:
- Pe 25 mai 2026, poliția greacă a arestat 20 de persoane pe insula Creta, cel mai recent val de rețineri dintr-un dosar coordonat de Parchetul European EPPO.
- Rețeaua funcționa din 2019; prejudiciul total al anchetei mai largi depășește 19,6 milioane de euro.
- Schema se baza pe o vulnerabilitate simplă: Grecia nu are un cadastru complet, ceea ce permitea declararea de terenuri agricole fictive sau efective de animale umflate.
- Printre cei arestați se numără contabili și funcționari publici care ajutau fermierii să depună cereri false la agenția de plăți OPEKEPE, echivalentul grec al APIA.
- Scandalul a dus la demisia a trei miniștri și a mai multor miniștri adjuncți, iar 11 parlamentari au rămas fără imunitate.
- România nu este ocolită: în 2026, EPPO anchetează fraude cu subvenții apicole APIA și a arestat un consultant din Dâmbovița care a depus 237 de proiecte fictive la AFIR.
- Un fermier cinstit riscă să plătească prețul fraudelor altora prin controale mai dure și întârzieri la plată.
Cum funcționa rețeaua
Frauda nu a fost o operațiune sofisticată. A fost un abuz sistematic al unor goluri din administrație.
O modificare a regulilor UE din 2017 a lărgit categoriile de terenuri eligibile pentru subvenții. Grecia a reușit astfel să dubleze suprafața de pășuni declarată. Problema a apărut când nimeni nu mai verifica dacă acele pășuni existau cu adevărat.
Rețeaua funcționa pe trei niveluri: funcționari de la agenția OPEKEPE furnizau informații despre terenuri disponibile, contabili și intermediari redactau cererile fictive, iar controalele interne erau ignorate. S-au înregistrat cereri de subvenții pentru pășuni în situri arheologice protejate, plantații de banane pe Muntele Olimp sau livezi de măslini în interiorul unor aeroporturi militare.
Bilanțul unui scandal care nu s-a terminat
Potrivit ministrului grec al protecției cetățenilor, Michalis Chrysochoidis, aproximativ 1.000 de fermieri ar fi obținut ilegal peste 22 de milioane de euro în perioada 2019-2024, folosind acte de proprietate falsificate. EPPO a identificat 324 de persoane ca beneficiari ilegali, cu un prejudiciu estimat la 19,6 milioane de euro.
Trei miniștri din guvernul Mitsotakis au demisionat, iar 11 parlamentari și-au pierdut imunitatea. Când Grecia a modificat ulterior legea penală pentru a proteja parlamentarii vizați, Laura Codruța Kovesi a reclamat Comisiei Europene că această schimbare blochează activitatea EPPO.
EPPO lucrează și în România
În martie 2026, EPPO Timișoara a efectuat 49 de percheziții în 9 județe într-o anchetă privind subvențiile apicole. Investigația viza 388 de cereri false depuse la APIA pentru campaniile 2023 și 2024, prejudiciul estimat ajungând la 1,32 milioane de euro.
Tot în mai 2026, biroul EPPO din București a reținut un consultant din județul Dâmbovița acuzat că a depus 237 de proiecte fictive la AFIR pentru tineri fermieri, percepând comisioane de 10-15% din valoarea finanțării. Alți 22 de beneficiari sunt anchetați pentru că și-au împrumutat identitățile în schimbul banilor. Riscul: pedepse de până la 10 ani de închisoare.
Concluzie – documentele corecte sunt cel mai bun scut
Orice dosar depus la APIA sau AFIR trebuie să reflecte cu exactitate realitatea din teren. Un consultant care promite că rezolvă dosarul fără acte în regulă nu îți face un serviciu, îți pregătește un dosar penal.
Dacă folosești un consultant, verifică-l în Registrul Public al Consultanților AFIR și cere copii la tot ce semnezi. Comisioanele neobișnuit de mari, mai ales cele condiționate de aprobare, sunt semnal clar de alarmă. Iar dacă știi despre nereguli în zona ta, EPPO are o linie de raportare accesibilă și cetățenilor obișnuiți.
