In perioada 1921-1944, in cele doua comune (Pecica si Rovine), a avut loc o vie activitate de agrement cultural sportiv.
Astfel, tinerii participau la coruri, serbari, sezatori, baluri (de ex. balul strugurilor) faceau plimbari lungi prin comuna mare, in Padurita, la meciurile de fotbal.
In timpul razboiului, se facea munca de folos obstesc, culegeau plante medicinale, iar in timpul anului scolar fetele tricotau manusi si ciorapi din lana, pentru ostasi.
Ca activitate sportiva, se juca ping-pong la scoala Mustra si in Padurita precum si tenis de camp pe cele patru arene de tenis (una in promenadul romanesc si trei in Padurita). Tinerii aveau ca instructor de tenis si patinaj, pe D-l Beny, care ii indemna dimineaţa, la ora sase, sa fie pe arena de tenis, pana la ora zece vara, apoi dupa masa de la ora 16-18, cand veneau jucatorii in varsta iar tineretul elibera arena. Acestia patinau iarna pe bratul mort al Muresului. Pe langă instructor, aveau si un ingrijitor al arenei, care uda si matura gheata si fixa patinele, cu cheie, copiilor mai mici. Conceptia era sa incepi cat mai devreme sa faci sport.
Pe drumul Nadlacului, erau niste coline cu vii, unde se cultivau struguri Othelo de catre unii proprietari de vii. Dar nici calaritul nu era omis. Baietii fermierilor posesori de cai si cate o fetita mai curajoasa, calareau mereu pe nisipul lasat de apa Muresului, prin retragerea sa. Educatia, eticheta cerea sa-ti ingrijesti calul si sa-ti cureti bicicleta proprie.
In general tinerii au avut veri cu program plin de plimbari, sport, activitati culturale si cinematograf saptamanal. La baluri, fetele aveau voie sa mearga dupa implinirea varstei de 16 ani. Conceptia era ca frecventarea prematura a balurilor, o fac pe fata sa fie mai repede considerata matura.
Muresul era si un mijloc de agrement. Prilejuia posibilitatea de a face baie, mai exista si un strand cu multe cabine, o bodega amenajata, mese, scaune, dusuri, doua bazine pentru inot unde invatau copiii sa inoate sau se scaldau neinotatorii. Marginile bazinelor erau astfel construite incat curgea apa raului printre scandurile lui, ajutand autopurificarea.
Muresul mai era si ideal loc pentru pescuitul sportiv ca activitate de agrement .
Lunca Muresului a reprezentat intotdeauna un ecosistem valoros prin padurile riverane, prin insulele populate cu pasari cu picioroange (berze, starci albii si cenusii), prin animalele de vanat, prin balta cu nuferi, aflate in padurea Bezdinului. In aceasta perioada exista, in cele doua comune, o asociatie de vanatoare din care faceau parte cateva domnisoare.
Autor: prof. Ban Adalbert
(1947-2011)
