Odata cu finalizarea perioadei de recoltat a cerealelor paioase, principala preocupare a fermierilor o reprezinta pregatirea terenului pentru cultura urmatoare. Intrucat anul acesta a inceput bine, cu un regim hidric bogat in marea majoritate a tarii, plantele semanate in toamna, au avut tendinta de crestere in talie.
Cresterea luxurianta in multe cazuri sa datorat densitatilor mari la semanat, fertilizarilor excesive cu azot, precipitatiile abundente, care au lasat in urma o miriste bogata in resturi vegetale. Fermierii care nu au tocat sau cei care nu ara si merg pe scarificat sau pe lucrari minimale no tilleage, se confrunta cu o problema numita distrugerea resturilor vegetale. Cea mai simpla metoda de distrugere a acestora consta in arderea miristilor, chiar daca aceasta este interzisa. In ceea ce urmeaza doresc sa evidentiez urmatoarele avantaje si dezavantaje ale incendierilor miristilor.

 

Principalele avantaje sunt:

• • Eliberarea rapida a terenului si fara costuri suplimentare;
  • Distrugerea rezervei de agenti patogeni prezenti in stratul superficial al solului (diferite forme de rezistenta a principalelor micoze, diferite specii de insecte ce ierneaza in sol);
  • Distrugerea rezervei de seminte de buruieni prezente pe sol;

Principalele dezavantaje:

• • Distrugerea resturilor vegetale prin ardere vor incetini procesele bio-chimice la nivelul solului;
  • Odata cu distrugerea patogenilor se vor distruge si micro/macro organismele indispensabile vietii solului;
  • Pierderea aproape completa a rezervei de ingrasamant organic pe care resturile vegetale o aduc solului;
  • Posibilitatea incendierii parcelelor aflate in vecinatate;
  • Distrugerea faunei prezente in zona;

In concluzie, consider ca avantajele incendii miristilor sunt doar temporare. In opinia mea incorporarea acestor resturi vegetale mentin viata, mentin solul. Nu trebuie uitat ca solul reprezinta viata, asa ca trebuie sa il tratam ca atare.

Ing. Cretu Florin Constantin
e-mail: [email protected]