Ingrasamintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultiva in scopul incorporarii lor in sol odata cu lucrarile de baza. Plantele folosite ca ingrasamant verde trebuie sa produca o masa vegetala cat mai bogata, intr-un timp cat mai scurt si sa nu fie pretentioase fata de sol. Plantele utilizate ca ingrasaminte organice vegetale sunt in majoritate leguminoase (lupin, mazare, mazariche, sulfina, etc.), insa pot fi folosite si alte plante ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapita, mustarul si altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau in amestec de mai multe specii, pentru a produce un ingrasamant mai complex.

O modalitate eficienta de obtinere si utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de ingrasamant se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, avand actiune favorabila asupra activitatii florei si faunei solului, pe o perioada de timp de 2-3 ani si in plus ameliorand proprietatile fizico-chimice ale solului.

Dupa modul obtinerii lor, ingrasamintele verzi pot fi:

• • ingrasaminte verzi in cultura pura, cand constituie cultura de baza si ocupa terenul intreaga perioada de vegetatie;
  • ingrasaminte verzi constituite intr-o cultura intermediara (cultura ascunsa, cultura in miriste si cultura de toamna);
  • ingrasaminte verzi sub forma de masa cosita (ca mulci vegetal).

Ingrasamintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienta mai mare pe soluri sarace in materie organica (soluri podzolice si nisipoase). Adancimea de incorporare este intre 18-25 cm, in functie de sol, umiditate, volum al masei vegetale, etc.

Pentru usurarea incorporarii, se recomanda tavalugitul culturii, iar atunci cand masa vegetala este foarte bogata si tulpinile sunt lungi, este bine sa se marunteasca masa vegetala printr-un discuit.

Pe solurile grele argiloase, ca si pe nisipurile din zonele secetoase se recomanda ca incorporarea sa se faca cu cel putin 30-45 de zile inaintea semanatului de toamna. In schimb, in zonele cu ploi suficiente, incorporarea este bine sa fie facuta numai cu 2-3 saptamani inaintea semanatului de toamna.

Pentru semanaturile de primavara, acest tip de ingrasamant este deosebit de indicat, cu conditia ca ingroparea acestuia sa fie facuta toamna cat mai tarziu.

Este bine sa se tina seama, la stabilirea momentului incorporarii si de recomandarile privind stadiul optim de vegetatie al culturii utilizata ca ingrasamant verde. De exemplu, la lupin si mazare, momentul optim al incorporarii in sol coincide cu faza in care pastaile sunt formate.

La mazariche, sulfina, mustar, rapita, hrisca, trifoi marunt acest moment optim de incorporare in sol coincide cu cel al infloritului, pentru secara momentul este optim la inspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.

 

Culturile de acoperire (catch-crops)

Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu crestere rapida care cresc simultan, sau in intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la rationalizarea timpului disponibil pentru cresterea plantelor.

Culturile de acoperire (secara, mustar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substantelor minerale prin absorbtia lor in intervale de timp cu vegetatie lenta (perioade de interdictie in aplicarea ingrasamintelor).

Aceste culturi sunt semanate toamna timpuriu si sunt incorporate in sol primavara inainte de semanat printr-o aratura superficiala. In acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanti catre reteaua de rauri si lacuri, sau ar percola catre acviferele libere. In general, culturile de acoperire sunt utilizate primavara ca ingrasaminte verzi.