
Ideea „taxei pe parloaga” n-a murit. A fost doar amanata din ratiuni politice. Dar indiferent de cine, ce, si cum guverneaza, pana la urma e nevoie de armonizarea fortelor societatii care pot produce valoare si, in acelasi timp, bani la bugetul tarii.
Sant 23 de ani de cand agricultura se zbate intr-o totală promiscuitate. Sigur, pamanturile cele mai bune au fost luate si lucrate, dar au ramas o gramada de terenuri parasite. Cauzele sant multiple, dar ajunge daca amintim de imbatranirea populatiei de la tara, plecarea tinerilor spre alte zari, imposibilitatea financiara de a acoperi necesarul pentru lucrarile agricole cu masini si utilaje performante s.a. Poate cea mai importanta dintre ele ramane faramitarea suprafetelor agricole si schimbarea destinatiei terenurilor, altadata productive (extinderea intravilanelor, constructii industriale pe terenuri agricole, distrugerea si degradarea solului etc.).
Cifra de 1,3 milioane de hectare de teren raportata ca parloaga este edificatoare in acest sens, dar – o spun cu mana pe inima! – suprafetele nelucrate sant mult mai mari. Asta, pentru ca statistica Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura tine cont doar de terenurile declarate ca nelucrate, neexistand nici o entitate care sa contabilizeze exact suprafetele aflate in aceasta situatie.
Sant suparatoare, insa, tehnicile de manipulare in domeniu, zazania care se infiltreaza intre gospodari. Iata: „Vesti proaste pentru agricultori!! “Este prima parte a unei stiri care poate produce tensiuni, daca nu se analizeaza sensul… zicerii si, vorba aia, reversul medaliei. „Guvernul le pregateste o noua taxa” (agricultorilor, bineinteles). Si, mai departe: „Ministerul finantelor a anunta ca va impozita pamantul nelucrat”.
In primul rand, vestile nu sant chiar atat de proaste. Pentru ca preocuparea pentru a ridica productia agricola „bate” orice tentativa de manipulare. Apoi: nu este vorba despre o noua taxa. Pamantul trebuie sa produca, iar cine nu produce nu are dreptul sa-si bata joc. Pana la urma, aceasta forma de proprietate privata este a… tarii. Iar tara trebuie sa-si vada de interese. Pe cand interesul colectiv spune ca pamantul trebuie lucrat! Asadar: asa-zisa noua taxa nu este decat consecinta obtinerii unor venituri sau ignorarea obligativitatii de a munci un bun al tuturor si individual, totodata.
Nu este o noutate cand spun ca milioanele de hectare nelucrate reprezinta o pierdere pentru noi toti. Ba, gasirea unei formule adecvate de impozitare a… fenomenului de… nemunca va conduce, cu siguranta, la comasarea terenurilor. Actiune foarte importanta si pentru atragerea de investitori sau arendasi. De aici si celelalte avantaje: modernizarea lucrarilor agricole, posibilitatea abordarii stiinţifice a lucrarilor, crearea de noi locuri de munca si, nu in ultimul rand, asigurarea unui surplus la bugetul centralizat al statului.
Evident ca trebuie promovata si sustinuta o asemenea actiune. Simpla titulatura de proprietar de pamant nu este suficienta. Ba, mai mult, e nevoie de un control eficient si concertat pentru ca productiile si veniturile individuale de pe urma lucrarilor agricole sa fie cat mai eficiente. Pentru ca prosperitatea generală se obtine prin activarea tuturor elementelor disponibile ale unei tari si aplicarea celor mai avansate metode pentru a „stoarce” totul din initiativa. Vremurile moderne cer actiuni concertate, pentru ca interesul colectiv sa nu fie subordonat nepasarii. Si, cu atat mai putin, indolentei individuale.
RADU VIDA
Ziarul Faclia




