Cooperativele agricole, mijloc pentru transformarea exploatatiilor agricole mici in afaceri profitabile

Detalii

Categorie: Marketing agroalimentar

16 Februarie 2015

In Romania, agricultura este principala sursa de venit in mediul rural. Potrivit datelor statistice prezentate de INSSE (Recensamantul General Agricol 2010), in 2010 erau peste 3 800 000 de exploatatii agricole, totalizand 15 600 000 de hectare. Dintre acestea, peste 3 500 000, acoperind 4 245 000 de hectare, sunt exploatatii agricole mici, cu o suprafata de pana la 5 hectare.

Exploatatiile agricole de mici dimensiuni sunt pastratoarele traditiilor economice, gastronomice, culturale si ale patrimoniului, acestea fiind atribute care definesc identitatea nationala, locala, regionala si a ruralului romanesc. De asemenea, ele consolideaza agricultura in privinta stabilitatii si contribuie la asigurarea securitatii alimentare la nivel general si la reducerea saraciei.

Fermele mici si cele de familie pot aduce diversitate productiei si pot face fata mai usor crizelor si schimbarilor de pe piata, deoarece au o capacitate mai mare de adaptare fata de alti operatori. Datorita acestei adaptabilitati, produsele oferite de fermele de familie raspund mai bine cerintelor consumatorilor. Aproximativ 85% dintre produsele agroalimentare romanesti ating un standard ridicat de calitate, care poate fi comparat cu cel din statele cu o agricultura dezvoltata, insa povara cea mai mare a fermelor de familie consta in faptul ca actioneaza pe o piata concurentiala care nu acopera integral costurile de productie. In plus, ele nu dispun de mijloacele tehnice necesare efectuarii lucrarilor agricole, astfel incat apelarea la servicii specializate este o necesitate. Investitiile in masini costisitoare (combine, masini de semanat, de erbicidat etc.) nu se justifica economic pentru exploatatiile mici sau pentru cele de cateva zeci de hectare. Avand in vedere structura culturilor, in functie de nevoile fermierului, chiar si pentru exploatatiile de 200-300 de hectare este rentabila numai investitia in utilaje de uz general: tractor, plug, combinator-cultivator, remorca etc.

Practicarea agriculturii presupune costuri considerabile, influentate si de conditiile climatice. Variatiile mari ale acestora au consecinte directe asupra nivelului productiilor. Prin urmare, in viitor, fermierii vor plati mai mult pentru motorina, electricitate, ingrasaminte, pesticide etc. Efectele costurilor in continua crestere, nivelul solicitat de productie si preturile pietei reprezinta tot atatea motive pentru care este necesara asocierea fermierilor.

Cooperativele agricole sunt o piesa importanta in puzzle-ul dezvoltarii rurale

Cooperativele agricole contribuie la imbunatatirea productivitatii exploatatiilor agricole de mici dimensiuni si fac posibil accesul la marketingul produselor, la economii, creditare, asigurari si tehnologie. Cooperativele agricole servesc drept punti intre fermieri si piete, prin agregarea produselor, facilitarea adoptarii de noi tehnologii si input de materie prima. De asemenea, ele contribuie la cresterea productiei de alimente, la diversificarea culturilor si le ofera micilor producatori o platforma de comunicare pentru luarea deciziilor care le influenteaza activitatile.

In termeni simpli, conceptul modern al acestei asocieri nu inseamna ca proprietarul isi da pamantul si animalele la cooperativa si munceste normat la CAP, ci ca are ferma lui, societatea lui agricola si productia proprie, dar pentru obtinerea unui pret mai bun, comercializarea se face alaturi de ceilalti membri ai cooperativei. In acest fel, fermierii se pot gandi la o etapa ulterioara, respectiv la procesare. In Europa de Vest exista si cooperative pentru servicii. Acestea sprijina fermierii in executarea unor lucrari agricole specializate, intretinerea si repararea utilajelor, a instalatiilor din zootehnie, transportul specializat etc.

In perioada 2010-2012, numarul cooperativelor agricole a crescut cu 180%, activele au sporit cu 153% si veniturile cu 164%, iar numarul de angajati s-a marit cu 10%. In plus, la nivelul agricultorilor, in special tineri, exista o perceptie pozitiva privind asocierea. Un studiu realizat in ianuarie 2014 de Centrul Roman pentru Politici Europene arata ca dintre cei 100 de tineri chestionati, 64% intentioneaza sa se asocieze in urmatorii doi ani.

Pe de alta parte, pentru a-i sprijini pe micii fermieri, in noul Program National de Dezvoltare Rurala au fost introduse masuri si forme de sprijin suplimentare dedicate, avand in centru ferma de familie, toate acestea cu scopul de a sustine dezvoltarea micilor producatori.

Exemple de succes

EXEMPLUL 1. Rolul cooperativelor transnationale olandeze in dezvoltarea cooperativelor

Dezechilibrele identificate la nivelul negocierii intre partile contractante din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente au atras atentia Comisiei Europene, care s-a angajat sa faciliteze restructurarea sectorului prin incurajarea crearii de cooperative de producatori agricoli.

Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a lansat un studiu denumit „Sprijin pentru Cooperativele agricultorilor”, care furnizeaza informatiile de fond menite sa-i ajute pe fermieri sa se organizeze in cooperative, ca un instrument pentru consolidarea orientarii lor pe piata si generarea unui venit solid. Acest raport ofera informatii relevante extrase din patru studii de caz aferente unor cooperative transnationale. Alegerea acestora a avut la baza sectoarele in care activeaza. Astfel, au fost selectate The Greenery, CRV, FrieslandCampina si Agrifirm.

The Greenery este o companie internationala infiintata in 1996, axata pe comercializarea produselor vegetale proaspete (fructe si legume), ale carei actiuni sunt detinute integral de cooperativa Coforta, cu aproximativ 900 de fermieri afiliati. Coforta este una dintre cele mai mari cooperative din lume, care activeaza in sectorul cultivarii fructelor, legumelor si cartofilor, cu operatiuni in peste 40 de tari.

Are peste 1 500 de angajati si noua filiale, infiintate pentru a se asigura ca fiecare piata careia i se adreseaza este optim servita. Membrii Coforta au o relatie stransa cu institutia proprie, a carei strategie este de a dezvolta, deschide si stabiliza canale de piata in care produsele fermierilor din cadrul cooperativei sa poata fi comercializate.

CRV este o intreprindere internationala activa in domeniul cresterii si imbunatatirii reproductiei si geneticii bovinelor, care si-a luat angajamentul sa aduca o valoare adaugata fermierilor. Actionarii sunt cooperativa olandeza CR Delta si cooperativa flamanda VRV.

Unitatile infiintate de actionari inca din 2009 sunt active in tarile vecine, pentru a raspunde optim cerintelor clientilor. Cooperativa olandeza CR Delta are in prezent 22 750 de membri (80% din CRV), in timp ce Asociatia de imbunatatire a situatiei bovinelor flamande VRV are 6 500 de membri (20% din CRV). Activitatile desfasurate de cooperativa sunt cercetarea, cresterea si comercializarea de material genetic (material seminal, embrioni), colectarea si prelucrarea de date cu privire la bovine, servicii desfasurate in cadrul fermei (transplant de embrioni, inseminare artificiala), produse de management si publicarea de reviste.

FrieslandCampina este o cooperativa de produse lactate, cu 19 850 de fermieri-membri din Olanda, Germania si Belgia. Produsele cooperativei sunt reprezentate de bauturi pe baza de lapte (pentru sugari si nutritia copilului), branza, unt, smantana si deserturi. Ambitia FrieslandCampina este dublu orientata: in primul rand sa fie mai atractiva pentru membrii agricultori, apoi sa puna in circulatie si sa creasca notorietatea substantelor nutritive esentiale ale produselor lactate naturale in intreaga lume. Pentru a realiza aceasta strategie, FrieslandCampina pune accent pe cresterea economica si pe crearea de valoare. Relatia dintre cooperativa si membrii ei este foarte puternica, ceea ce inseamna ca membrii au obligatia de a livra, in timp ce FrieslandCampina are datoria de a le cumpara produsele.

In 1 iunie 2010, Cooperativa Agrifirm, din Meppel, si Cehave Landbouwbelang, din Veghel, au fuzionat pentru a forma Coöperatie Agrifirm UA, cu sediul in Apeldoorn, Olanda. In calitate de cooperativa de fermieri si gradinari de piata, Agrifirm si-a asumat misiunea de a crea valoare pentru membrii ei. Este activa in Tarile de Jos, in sectoarele de crestere a animalelor, agricultura si horticultura. Membrii nu au obligatia de a vinde cooperativei, insa Agrifirm se angajeaza sa cumpere toata productia lor. Strategia Agrifirm este sa fie o legatura in lantul de succes al clientilor si partenerilor si sa genereze valoare pentru membrii ei.

Studiile de caz prezentate arata ca internationalizarea are un rol bine stabilit in strategia tuturor celor patru cooperative. Aceasta le permite sa-si depaseasca limitele cresterii interne, sa intre pe noi piete, pentru a obtine avantaje de cumparare sau sa reduca riscurile asociate.

Totodata, membrii cooperativelor au o influenta puternica in procesul de luare a deciziilor. Trei dintre cele patru cooperative (CRV, FrieslandCampina si Coforta) inca mai au unii dintre furnizorii externi sau clienti ca membri ai cooperativei. Agrifirm a avut membri straini in urma cu cativa ani si a decis sa puna capat parteneriatului, din cauza efortului si cheltuielilor pe care le presupunea mentinerea acestora.

Studiul a mai relevat ca managerii reprezentantelor din strainatate sunt mai bine informati cu privire la mediul concurential al cooperativelor si simt cand este nevoie de consolidarea pozitiei competitive a firmei in strainatate.

In ceea ce priveste strategia pe termen lung, doua dintre cele patru cooperative intentioneaza sa fuzioneze cu altele. In acest sens, exista urmatoarele argumente: concurenta (daca nu le poti invinge, alaturate lor), existenta unui echilibru intre membri si marimea companiei.

EXEMPLUL 2. Cooperativa de procesare lapte Valio, dezvoltare structurala

Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al Comisiei Europene a lansat un studiu denumit „Sprijin pentru cooperative”, pentru a aduce la cunostinta agricultorilor din intreaga lume informatiile necesare organizarii in cooperative si a consolida astfel orientarea lor pe piata si obtinerea unui venit stabil. Obiectivul a fost de a facilita restructurarea sectorului agricol prin incurajarea crearii de organizatii voluntare de producatori.

Prezentul studiu de caz ofera informatii despre dezvoltarea cooperativei Valio, o companie finlandeza de prelucrare a laptelui in produse lactate.

Finlanda este cea mai nordica tara din lume angajata in practicarea agriculturii in forma traditionala si detine aproximativ 63 000 de ferme, cu o suprafata agricola medie de 36 de hectare.

Persoanele fizice, preponderent familii de fermieri, detin 90% din totalul fermelor agricole.

In ceea ce priveste productia lactata, in Finlanda sunt inregistrate 10 200 de ferme, cu o medie de 29 de vaci de lapte. Suprafata si numarul efectiv de ferme de lapte au crescut semnificativ in ultima perioada.

Interesul scandinavilor fata de organizarea in cooperative a inceput la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca urmare a problemelor intalnite la nivelul detinatorilor de ferme mici si a lipsei terenului agricol. Cooperativele au fost vazute ca metode sigure de generare a schimbarilor necesare in zonele rurale.

Valio, una dintre cele mai mari si importante companii finlandeze, este considerata un lider pe piata locala, ca principal producator de produse lactate. Pentru consumatorii finlandezi, Valio este asociata cu produse naturale de calitate, compania fiind axata pe fabricarea unei game variate de branza, unt si iaurt. A fost infiintata in anul 1905, in orasul Hanko, pe coasta de Sud a Finlandei. Numele original a fost „Voivienti-osuusliike Valio r.l” sau „Butter Export Cooperative Valio”, principala piata de desfacere fiind Anglia. In 1909, si-a extins gama de la unt la alte produse lactate, apoi, pana in 1920, activitatea comerciala pe teritoriul Finlandei a devenit mult mai avantajoasa decat in strainatate. Primul laborator si l-a infiintat in 1916, pentru a imbunatati procesul tehnologic de procesare a laptelui si pentru a sustine piata produselor lactate obtinute in cadrul fermelor de familie.

Valio Ltd este detinuta de 18 cooperative de prelucrare a laptelui din care fac parte 7 900 de membri. La ora actuala, sub marca Valio sunt fabricate in jur de 1 100 de produse lactate. Valio Ltd detine 15 unitati de productie in Finlanda, doua in Estonia, una in Belgia si o unitate de procesare branzeturi si un centru administrativ in Moscova. Filiale ale cooperativei opereaza in Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, statele baltice si China.

In 2001, Valio a lansat pe piata laptele fara lactoza, un produs inovator, obtinut printr-o metoda brevetata de cooperativa, denumita separare cromatografica (Zero L actose™).

Departamentul de cercetare si inovare, responsabil pentru crearea de noi produse, are aproximativ 120 de angajati. In urma cercetarilor efectuate asupra bacteriilor benefice din lapte si cu ajutorul unor tehnologii licentiate au fost produse mai multe tipuri de alimente functionale: Evolus®, pentru scaderea tensiunii arteriale, produse din gama Gefilus (LGG®), cu efecte pozitive asupra copiilor cu diverse alergii, infectii si risc crescut de diabet, si LGG® Extra, produse lactate probiotice cu ingrediente axate pe buna functionare a sistemului digestiv.

In 2011, cooperativa a inregistrat 78 de produse noi in Finlanda, plus altele in Rusia, Suedia si Estonia.

In 2012, Valio a avut o cifra de afaceri neta de doua miliarde de euro, din care o treime a fost obtinuta pe baza operatiunilor internationale.

De-a lungul unui secol de dezvoltare si dupa o varietate de proiecte la nivel global, Valio a ramas fidela originilor ei. Compania este concentrata pe inovarea produselor lactate si pe dezvoltare durabila, fiind inca de la inceput o cooperativa formata din ferme agricole de mici dimensiuni, axate pe imbunatatirea conditiilor de crestere a animalelor si obtinerea unui lapte pur, de calitate.

Ca lider pe piata in domeniul industriei lactatelor, Valio este in masura sa dovedeasca eficacitatea utilizarii noilor tehnologii brevetate si premiate. Obiectivele ei de dezvoltare au fost axate inca din start pe scaderea costurilor de prelucrare a laptelui, cresterea puterii pe piata, divizarea bine definita a sarcinilor intre cooperativa si membri si recunoasterea rolului organizatiei centrale.

EXEMPLUL 3. Internationalizarea cooperativelor de zahar Cosun, Südzucker/Agrana si Tereos

Studiul privind internationalizarea cooperativelor de zahar s-a concentrat, in primul rand, pe analiza pozitiei de cooperare si a strategiei internationale a trei cooperative care activeaza in domeniu: Cosun, Südzucker/ Agrana si Tereos.

Pozitia si strategia de internationalizare contribuie semnificativ la dezvoltarea beneficiilor economice pentru membrii cooperativelor, la nivelul lantului de aprovizionare cu zahar. Prin urmare, in cadrul acestui studiu au fost evidentiate diferentele de la nivelul strategiei de internationalizare, cele institutionale si cele privind relatiile dintre membrii cooperativelor.

In industria zaharului, cooperativele joaca un rol important nu numai in aprovizionarea pietei cu sfecla de zahar, dar si in ceea ce priveste managementul firmelor din industria zaharului si pozitionarea strategica a acestora. Cosun si Tereos sunt doua cooperative traditionale detinute de producatorii de sfecla de zahar. Cosun este o cooperativa cu aproximativ 10 000 de membri, iar Tereos are 12 000 de membri. Ambele functioneaza pe baza de contract si sunt conduse de o singura entitate, dar in procesul decizional se tine cont si de parerea majoritatii.

Comparativ cu aceste doua cooperative, Südzucker/Agrana este o companie listata public la bursa, cu un model de afaceri oarecum diferit, putand fi caracterizata ca o firma patronata de cooperativa Süddeutsche Zuckerrübenverwertungs-Genossenschaft SZVG, care detine majoritatea actiunilor.

In toate cele trei cazuri, membrii au o influenta directa asupra politicii si strategiei cooperativei, prin intermediul reprezentantilor alesi. Din studiul realizat de DG-AGRI reiese faptul ca exista o relatie reciproc avantajoasa intre producatorii de zahar, in calitate de membri sau investitori, si firmele de zahar.

In ciuda tuturor schimbarilor survenite la nivelul pietei (regimul legislativ al UE in domeniul zaharului, inlocuitorii de zahar competitivi sau cresterea importurilor de zahar), toate companiile au continuat sa investeasca in productia de zahar si in imbunatatirea tehnologiei utilizate in acest sector.

Reformele din industria zaharului au avut un impact major in restructurarea acesteia si asupra strategiei companiilor. In ultimii ani, Cosun si-a redefinit pozitia concentranduse pe productia de zahar si prelucrare la scara mare. In consecinta, a vandut spatiile comerciale care erau prea departe in lantul de aprovizionare. Südzucker si Tereos au luat decizii strategice diferite, investind in sectoare de activitate diversificate si intrand cu succes pe alte piete (de exemplu, produse alimentare procesate, ingrediente alimentare, bio-energie), reusind astfel sa coordoneze intreg procesul de productie. Südzucker si grupul Tereos au crescut prin diversificare si integrare pe orizontala si pe verticala. Tereos combina strategii de integrare si de diversificare pe verticala, insistand pe implementarea acestora inca de la punerea in aplicare a reformei regimului zaharului in UE. Logistica de dezvoltare la locul de munca se bazeaza pe controlul intregului proces, de la A la Z, pentru sfecla de zahar, trestie de zahar, grau, porumb, cartofi si manioc. De asemenea, grupul si-a diversificat produsele pe baza de amidon, prin achizitionarea a cinci fabrici din grupul britanic Tate & Lyle.

Südzucker si Tereos au o strategie internationala, privind fiecare piata ca pe o platforma care le ajuta sa capete noi abilitati si tehnici pe care mai apoi le vor aplica pe alte piete. La nivel international, Cosun, Südzucker/Agrana si Tereos nu aplica modelul lor de afaceri de cooperare sau semi-cooperare pentru producatorii de sfecla de zahar din noile state, considerand societatile nou achizitionate ca unitati comerciale suplimentare, cu care au o relatie pur contractuala.

Rezumand informatiile pe care le-a furnizat aceasta analiza retinem ca, in conformitate cu sprijinul oferit de reglementarile pietei, astfel de cooperative pot contribui la o productie, prelucrare, distributie si comercializare continua si stabila a produselor si serviciilor alimentare si nealimentare, in vederea obtinerii de profit si a unor venituri stabile pentru fermieri.

Glosar

• • Asociatie – constituire de trei sau mai multe persoane care (pe baza unei intelegeri) pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interes personal nepatrimonial.
  • Cooperativa agricola – asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice, dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de parti, in scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori (in conformitate cu principiile cooperatiste) si implementarii politicilor agricole de stimulare a asocierii producatorilor din domeniu, care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor legii. Cooperativa agricola se constituie si functioneaza cu minimum cinci persoane si exercita o activitate economica, tehnica si sociala destinata furnizarii de bunuri, servicii si locuri de munca exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.
  • Grup de producatori – persoane juridice cu scop lucrativ si gestiune economica proprie si asociatii de fermieri care comercializeaza la comun produsele obtinute. Aceste grupuri asigura productia planificata si adaptata in conformitate cu cererea pietei, potrivit conditiilor de calitate si cantitate.
  • Integrare pe orizontala – largirea ariei de activitate, fie inainte, fie inapoi, in raport cu afacerile curente, pe lantul productievanzare.
  • Integrare pe verticala – adaugarea unor produse asemanatoare care pot fi vandute prin reteaua curenta de distributie si realizarea unor elemente de produs sau serviciu necesare produselor sau serviciilor finale ale altei firme, si reciproc (integrarea pe orizontala determina aparitia unor retele extrem de importante).
  • Membru al unui grup de producatori – orice persoana care detine legal o baza de productie, isi declara in scris intentia de a comercializa productia agricola proprie si plateste cotizatia, in conformitate cu statutul grupului. Membrii sunt obligati sa aplice reglementarile adoptate de organizatia de producatori cu privire la raportarea productiei si protectia mediului inconjurator.
  • Plata redistributiva – ajutor financiar suplimentar fata de plata de baza, acordat fermierilor care detin intre 5 si 30 de hectare de teren.
  • Societate agricola – societate de tip privat, cu capital variabil si cu un numar nelimitat si schimbator de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol, neavand caracter comercial. Societatea agricola reprezinta cea mai importanta forma de asociere in agricultura.
  • Strategie de internationalizare – strategie aplicata de unele intreprinderi in scopul de a face fata provocarilor lansate de globalizarea afacerilor, prin formarea de aliante sau fuziunea cu alte intreprinderi, chiar concurente.

RNDR
Reteauna Nationala de Dezvoltare Rurala

• < Anterior
• Următor >