Vesti bune pentru fermieri: CE ia masuri impotriva practicilor comerciale neloiale din cadrul lantului alimentar

Detalii

Categorie: Afaceri agricole

12 Aprilie 2018

Comisia Europeana vizeaza cele mai daunatoare practici comerciale neloiale, pentru a le oferi fermierilor si intreprinderilor mici si mijlocii mai multa certitudine si pentru a le degreva partial de necesitatea de a gestiona riscuri pe care nu le pot controla deloc sau aproape deloc. Comisia prezinta astazi o propunere care interzice cele mai daunatoare practici comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura un tratament mai echitabil pentru intreprinderile mici si mijlocii din domeniul agroalimentar.

In plus, propunerea include dispozitii eficace privind punerea in aplicare: autoritatile nationale pot impune sanctiuni atunci cand se constata incalcari.

Operatorii mai mici din lantul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili fata de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul lantului. Adesea, acesti operatori nu au putere de negociere si alternative pentru vanzarea produselor lor catre consumatori.

Vicepresedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de munca, crestere, investitii si competitivitate, a declarat: „Exista dezechilibre in ceea ce priveste puterea de negociere in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente, iar prin aceasta propunere Comisia combate ferm practicile comerciale neloiale. Luam masuri deoarece comportamentul neloial in afaceri submineaza viabilitatea economica a operatorilor din cadrul lantului. Stabilind standarde minime si consolidand aplicarea reglementarilor, propunerea ar trebui sa garanteze ca acesti operatori pot concura in mod echitabil, contribuind astfel la eficienta lantului in ansamblu. Propunerea reprezinta o declaratie clara in favoarea unei conduite mai echitabile in afaceri.”

Comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan, a declarat: „Taria unui lant este data de cea mai slaba veriga a sa. Un lant de aprovizionare cu alimente eficient si eficace este un lant echitabil. Propunerea prezentata astazi se refera, in esenta, la echitate, la a da o voce celor fara voce, celor care, fara vreo vina proprie, sunt victimele unei pozitii de negociere slabe. Initiativa de astazi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor si a IMM-urilor in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente. De asemenea, initiativa vizeaza asigurarea unei aplicari ferme si eficace a reglementarilor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidentialitatea plangerilor, incercam sa eliminam «factorul teama» din lantul de aprovizionare cu alimente.”

Practicile comerciale neloiale care urmeaza a fi interzise sunt platile intarziate in cazul produselor perisabile, anularile in ultimul minut ale comenzilor, modificarile unilaterale sau retroactive ale contractelor si obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai daca fac obiectul unui acord prealabil, clar si lipsit de ambiguitate intre parti: faptul ca un cumparator returneaza unui furnizor produsele alimentare nevandute; faptul ca un cumparator impune unui furnizor o plata pentru garantarea sau mentinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul ca un furnizor plateste pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vandute de cumparator.

Propunerea Comisiei impune statelor membre sa desemneze o autoritate publica responsabila cu aplicarea noilor norme. In cazul unei incalcari dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competenta de a impune o sanctiune proportionata si disuasiva. Aceasta autoritate de punere in aplicare va putea initia investigatii din proprie initiativa sau pe baza unei plangeri. In acest caz, partile care depun plangeri vor avea dreptul de a solicita confidentialitate si anonimat pentru a-si proteja pozitia fata de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare intre autoritatile de punere in aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

Masurile propuse completeaza masurile existente in statele membre si codul de conduita al initiativei voluntare privind lantul de aprovizionare. Daca doresc, statele membre pot lua masuri suplimentare.

Propunerea Comisiei va lua forma unei legi europene (directive) si urmeaza sa fie transmisa, impreuna cu o evaluare a impactului, celor doi colegiuitori, adica Parlamentului European si Consiliului, in cadrul acestuia din urma fiind reprezentate guvernele statelor membre.

INTREBARI SI RASPUNSURI privind combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente

Ce sunt practicile comerciale neloiale?

Practicile comerciale neloiale sunt practici business-to-business care deviaza de la buna conduita comerciala si contravin bunei credinte si corectitudinii. De obicei, aceste practici sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia. Lantul de aprovizionare cu alimente este deosebit de vulnerabil fata de practicile comerciale din cauza diferentelor mari de putere de negociere.

De ce ar trebui reglementate acum practicile comerciale neloiale? De ce nu sunt suficiente codurile de conduita voluntare?

Comisia Europeana analizeaza deja de mai multi ani problema practicilor comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente. In 2009 si 2014 au fost publicate comunicari pe acest subiect. In ianuarie 2016, intr-un raport specific, Comisia a luat nota de evolutiile pozitive in ceea ce priveste combaterea practicilor comerciale neloiale in acest sector, atat la nivel national, cat si sub forma Initiativei privind lantul de aprovizionare, lansata in mod voluntar de sectorul privat. La momentul respectiv, s-a considerat ca nu era nevoie de legislatie UE in acest domeniu, dar Comisia s-a angajat, totusi, sa reevalueze aceasta necesitate, inainte de sfarsitul mandatului sau, in lumina evolutiilor ulterioare.

In noiembrie 2016, Grupul operativ pentru pietele agricole, un grup independent la nivel inalt, format din experti si infiintat de Comisia Europeana, si-a prezentat constatarile intr-un raport intitulat „Imbunatatirea rezultatelor pe piata: consolidarea pozitiei fermierilor in cadrul lantului de aprovizionare”. Grupul operativ a recomandat, printre altele, ca UE sa ia masuri legislative pentru a combate practicile comerciale neloiale din domeniul produselor agricole.

La inceputul anului 2018, Comisia a finalizat o analiza a stadiului evolutiilor legate de practicile comerciale neloiale in statele membre si in sectorul privat si a constatat ca asteptarile din 2016 nu au fost indeplinite, deoarece ritmul evolutiilor promitatoare din trecut a incetinit si au fost adoptate putine recomandari. De exemplu, unele state membre nu instituisera inca sisteme de combatere a practicilor comerciale neloiale sau aveau sisteme limitate, iar unele parti interesate esentiale nu se alaturasera Initiativei privind lantul de aprovizionare din cauza unei structuri de guvernanta deficitare, care a impiedicat investigarea eficace a cazurilor de practici comerciale neloiale si aplicarea efectiva a legii in cazurile respective.

Deoarece exista adesea diferente semnificative de putere de negociere intre diversii operatori din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente, exista in continuare situatii in care cea mai slaba veriga, cel mai adesea producatorii agricoli, se afla intr-o situatie vulnerabila si sufera presiuni economice nejustificate.

O consultare publica online la nivelul intregii UE desfasurata in a doua jumatate a anului 2017 a confirmat, de asemenea, ca majoritatea partilor interesate (organizatii comerciale, sectorul agricol si sectorul alimentar) considerau ca practicile comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente continua sa fie o problema. 96 % dintre respondentii care au participat la consultarea publica din 2017 privind modernizarea PAC au fost de acord cu afirmatia ca imbunatatirea pozitiei fermierilor in cadrul lantului valoric, inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale, ar trebui sa fie un obiectiv al politicii agricole comune a UE. Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat asupra cetatenilor din intreaga UE arata ca, de asemenea, majoritatea cetatenilor sprijina si consolidarea rolului fermierilor in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente.

Comisia Juncker este o Comisie care protejeaza: ca atare, avand in vedere dezechilibrul si comportamentul inechitabil care ar putea fi corectate, am decis sa actionam si, in premiera absoluta, sa prezentam propuneri legislative pentru reglementarea practicilor neloiale din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente.

De ce ati ales sa interziceti doar anumite practici comerciale neloiale? Ce se va intampla cu celelalte?

Legislatia nationala sau codul de conduita al sectorului privat vizeaza o ampla varietate de practici comerciale. Practicile comerciale neloiale selectate de Comisie au fost considerate prin amplu consens ca fiind categoric neloiale, afectand in special cele mai slabe verigi ale lantului de aprovizionare cu alimente (si anume fermierii si intreprinderile mici si mijlocii). De asemenea, a existat un amplu consens asupra faptului ca aceste practici comerciale neloiale au un impact perturbator asupra functionarii adecvate si eficiente a lantului de aprovizionare cu alimente.

Acest consens a reiesit din mai multe surse: constatarile Grupului operativ pentru pietele agricole, un grup de experti instituit de Comisie in 2016, Principiile referitoare la bunele practici ale Initiativei privind lantul de aprovizionare si feedbackul primit de Comisie in cadrul diverselor consultari cu partile interesate. De exemplu, in cadrul consultarii publice a Comisiei privind practicile comerciale neloiale, respondentii au fost rugati sa identifice practicile pe care le considera neloiale si practicile cu cel mai puternic impact negativ. De asemenea, Comisia a primit un feedback considerabil si in contextul propriei evaluari initiale a impactului. Totodata, Comisia a trimis intrebari specifice intreprinderilor, organizatiilor de consumatori si autoritatilor nationale, a gazduit un atelier referitor la practicile comerciale neloiale si a organizat numeroase intalniri cu partile interesate din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente si cu grupuri ale societatii civile.

Care sunt produsele vizate de propunere?

Produsele alimentare vizate includ produsele agricole si produsele prelucrate din produse agricole. Produsele pescaresti sunt incluse in categoria produselor agricole. Produsele vizate au fost alese avand in vedere utilizarea practicilor comerciale neloiale in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente.

In sensul acestei propuneri, cum descrieti cumparatorii si furnizorii? Ce parti interesate sunt vizate?

Propunerea se aplica oricarei entitati implicate in lantul de aprovizionare cu alimente, indiferent daca este vorba despre un comerciant cu amanuntul, un prelucrator de alimente, un comerciant angro, o cooperativa, o organizatie de producatori sau un producator individual, care utilizeaza oricare dintre practicile comerciale neloiale identificate. Propunerea urmareste in special sa dea mai multa putere celor mai slabi parteneri, celor cu putere de negociere redusa, iar furnizorul trebuie sa fie o entitate din categoria intreprinderilor mici si mijlocii conform definitiei stabilite la nivelul UE.

Se vor crea sarcini administrative suplimentare pentru statele membre? Partile interesate din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente vor trebui sa suporte un cost financiar?

Majoritatea administratiilor statelor membre au creat deja structuri pentru monitorizarea si punerea in aplicare a legislatiei referitoare la practicile comerciale neloiale, iar costurile suplimentare preconizate ar fi marginale in aceste cazuri. In cazurile in care nu exista astfel de structuri, aplicarea reglementarilor ar putea fi asigurata de organisme existente, de exemplu de catre autoritatile din domeniul concurentei sau de catre autoritatile pentru protectia consumatorilor, ceea ce limiteaza mult costurile.

In plus, experienta statelor membre care au creat recent structuri noi pentru reglementarea practicilor comerciale neloiale in temeiul propriilor legislatii nationale arata ca acest lucru se poate realiza cu un angajament financiar relativ scazut.

Deoarece majoritatea statelor membre au reglementat deja, sub o forma sau alta, practicile comerciale neloiale, este probabil ca intreprinderile sa fie bine pregatite si sa trebuiasca sa suporte doar costuri limitate ca urmare a noilor reglementari. In orice caz, eventualele costuri suplimentare vor fi, probabil, mai mult decat compensate de beneficiile preconizate ale politicii, care combate practici comerciale neloiale deosebit de daunatoare.

Vor exista sanctiuni in caz de neconformitate? Daca da, care vor fi acestea?

Da. Unul dintre principalele motive care stau la baza instituirii unui sistem de combatere a practicilor comerciale neloiale la nivelul intregii UE este completarea initiativei sectorului privat, cunoscuta ca Initiativa privind lantul de aprovizionare, cu un nivel minim de protectie aplicabil pe teritoriile tuturor statelor membre. Asadar, directiva propusa prevede desemnarea de catre statele membre a unei autoritati publice care sa asigure respectarea interdictiei referitoare la practicile enumerate. Aceasta autoritate trebuie sa poata sa desfasoare anchete atat la cerere, cat si din proprie initiativa, sa impuna amenzi si sa isi publice deciziile.

Care este impactul preconizat asupra fermierilor, prelucratorilor si comerciantilor cu amanuntul?

Interdictia utilizarii practicilor comerciale neloiale identificate ca fiind cele mai daunatoare pentru fermieri si pentru furnizorii mici si mijlocii din industria alimentara va spori increderea in cadrul lantului de aprovizionare, compensand totodata lipsa relativa a puterii de negociere a acestor operatori mai mici in comparatie cu cumparatorii mai mari. Acest lucru ar trebui sa le ofere mai multa certitudine (de exemplu, nu vor mai trebui sa se preocupe sa gaseasca un nou cumparator din cauza anularilor comenzilor in ultimul minut) si ii va degreva partial de necesitatea de a gestiona riscuri pe care nu le pot controla deloc sau aproape deloc.

Vor creste preturile produselor alimentare pentru consumatori?

Nu. Nu exista niciun motiv pentru care aceste dispozitii legislative ale UE sa determine cresterea preturilor pentru consumatori: in cadrul consultarii publice organizate de Comisie nu au fost prezentate dovezi care sa sugereze ca practicile comerciale neloiale vizate duc la preturi mai mici pentru consumatori sau ca interzicerea lor ar duce la cresterea preturilor. De fapt, organizatiile de consumatori tind sa incurajeze reglementarea acestor practici deoarece acestea au un efect negativ asupra consumatorilor pe termen lung.

De asemenea, legislatia prevede elaborarea de catre Comisie, dupa trei ani, a unui raport privind aplicarea reglementarilor, inclusiv privind eventualul impact asupra preturilor.

Care este legatura dintre aceasta propunere, Forumul la nivel inalt privind mai buna functionare a lantului de aprovizionare cu alimente si Initiativa privind lantul de aprovizionare?

Directiva propusa completeaza – dar nu inlocuieste – codul de conduita voluntar al Initiativei privind lantul de aprovizionare, care este el insusi rezultatul forumului la nivel inalt instituit de Comisie in 2010 pentru investigarea problemelor din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente. Decizia de a propune un standard de protectie minim comun al UE permite statelor membre care aplica deja standarde mai stricte de combatere a practicilor comerciale neloiale sa le aplice in continuare.

Statele membre vor putea sa-si adopte propriile masuri si sa mearga mai departe? Aceasta propunere va dubla sau inlocui eforturile statelor membre?

Propunerea prezentata astazi, sub forma unei directive, completeaza reglementarea de la nivelul statului membru. Statele membre pot adopta legi mai stricte, iar multe state membre au instituit deja reglementari mai ambitioase. Aceasta actiune la nivelul UE creeaza un nivel de baza pentru protejarea operatorilor din cadrul lantului de aprovizionare cu alimente din intreaga UE, printr-o minima armonizare a reglementarilor, prin norme comune privind punerea in aplicare si prin coordonarea eforturilor de asigurare a aplicarii.

Aceste reglementari se vor aplica furnizorilor si/sau cumparatorilor din afara UE?

Da, reglementarile se vor aplica furnizorilor din afara UE, din motive de echitate si pentru a se evita efecte neintentionate de distorsionare. De exemplu, daca doar furnizorii din UE ar fi protejati impotriva practicilor comerciale neloiale, dar nu si furnizorii din tarile terte, cumparatorii ar putea fi stimulati sa cumpere de la acesti furnizori din tari terte (unde ar avea libertatea de a impune practici comerciale neloiale).

De ce nu ia Comisia masuri in ceea ce priveste transparenta preturilor?

Intr-adevar, urmatorul pas este abordarea problemei transparentei preturilor. Comisia va continua sa lucreze in acest domeniu si ne putem astepta sa vedem primele rezultate ale acestei activitati in a doua jumatate a anului 2018. In paralel, Forumul la nivel inalt privind mai buna functionare a lantului de aprovizionare cu alimente are o linie de lucru care se ocupa de acest aspect.

Aceasta activitate trebuie sa fie perceputa ca fiind suplimentara fata de masurile luate deja de Comisie in ceea ce priveste transparenta, cum ar fi lansarea si operarea observatoarelor pietelor, gestionate de DG AGRI.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >