Targul de fete de la Gaina

Detalii

Categorie: Obiceiuri si traditii

15 Iulie 2015

La originea Targului de Fete de pe Muntele Gaina sta cultul soarelui de cand oamenii de pe versantii muntelui, urcau pe varful munelui ca sa proslaveasca astrul zilei.

In miezul varii oamenii veneau aici să fie mai aproape de Soare, caruia i se aduceau ofrande si in fata caruia aveau loc si alte gesturi ritualice insotite de cantece si jocuri menite sa influenteze bunavointa zeului-zeu sa-i ocroteasca pe ei si pe toate ale lor, dar mai ales sa le daruiasca belsug in roade.

Astfel mitul se prelungea intr-unul al rodului abundentei, al bucuriei si sperantei, cand pe langa ofrande facute zeilor se faceau daruri si semenilor, ca prin imitatie zeii sa-i manifeste bunatatea si darnicia – exemplu Targul de Dat de la Calineasa. Desigur in societatea arhaica in zona circulau numeroase credinte si legende la care se va fi adaugat si cea a Gainusei, care facea oua de aur sau cea a Cocosului galben, care aducea candva soarele si ploaia fertilizatoare. Locuitorii din Vidra ne spun o legenda in care se povesteste ca acolo isi avea cuibul o gaină care facea oua de aur, satenii au incercat sa-i fure ouale, iar gaina s-a mutat cu cuibul tocmai in muntii Rosiei Montane.

Cu timpul miturile acestea au palit, iar dupa aparitia Crestinismului ele au continuat sa-si piarda din semnificatia originara, dar oamenii continuau sa urce pe munte si sa laude stralucirea astrului zilei, sa cante si sa se bucure de viata, astfel ca totul s-a transformat intr-o nedee de mare amploare la care participa oamenii de la izvoarele Ariesului, ale Crisului si din partile Bihorului pentru a-si schimba produsele specifice acestor zone.

Nu de putine ori in vartejul dansului, ori pe cararile ce duceau spre seaua Gainii se stabileau legaturi intime, ca peste un an sau doi ele sa constituie baza unor casatori, iar targul, prin interesul social devenit tot mai pragmatic, era un bun prilej de a se pune la cale nunti si a se stabili zestrea tinerilor. Targul cu toate manifestările lui, inca de la originile lui s-a constituit intr-un important moment initiatic pentru tinerii locului care acum intrau pentru prima data in hora, traind emotiile inceputului, iar frumusetea fetelor si a flacailor, candva simboluri ale inocentei in ritual, deveneau obiect al admiraţiei si fascinatiei. Targul avea o mare importanta etnografica, facand posibila intalnirea si casatoria tinerilor aflati in zone indepartate, evitandu-se astfel incrucisarile intre rudele apropriate. Se spune ca fetele veneau cu zestrea incarcata pe cai, iar cununia se facea pe loc de catre preoti care veneau acolo in acest scop, tinerii plecand apoi la casele lor. Ceremonia era insotita de cantece si jocuri cu strigaturi, veritabile probe de maiestrie si iscusinta, iar fetele se luau, nu se cumparau. In decursul timpului, prin asociere si transfer de sens, targul de produse a capatat tot denumirea de Targ de Fete, atat datorita numeroaselor nunti ce se puneau la cale, cat si prin fericirea unei metafore ironice transformate in legenda si mit.

E greu de spus cea mai ramas din vechiul mit si ritual al solstitiului de vara, poate cateva gesturi daca ele se mai pastreaza cu adevarat: sarutatul fetelor cu roua diminetii de pe plantele ritualice, cantecul in zori al tulnicareselor ce-si indreapta tulnicul spre astrul zilei in timpul rasaritului si luna circulara ce imita forma soarelui si fara ca oamenii sa mai stie toate acestea.

In fiecare an, in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, se organizeaza, din vremuri stravechi, Targul de fete de la Gaina. Această manifestare etno - culturala a fost mentionata prima data in documente in 1816, iar in 1860 invatatorul Ioanete o descrie in Foaie pentru minte, inima si literatură.

Targul se desfasoara si astazi intr-o frumoasa poiana, inconjurata de paduri de brad si situata la inaltimea de 1.467 m. Urcarea se poate face cu masina din comuna Avram Iancu pe un drum amenajat in ultimii ani, sau pe vechile poteci care pornesc de langa primarie si traverseaza Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec paraul Rece si Dealul Muncelului si ajung la varf in circa o ora si jumatate.

• < Anterior
• Următor >