Snoave populare (3)

 Te-ai si desteptat !

Un ardelean si un oltean calatoreau odata impreuna cu trenul. Facandu-li-se foame, ardeleanul scoate tacticos pita si slana, brisca, si incepe sa manance cu pofta. Olteanul scoate si acolo niste fate de peste, mananca putin peste si apoi pune oasele deoparte pe un ziar... Ardeleanul il vede si curios din fire cum era, il intreaba pe oltean :.

       - Ma oltene,da' ce faci tu cu oasele alea ?

       - Ohoho, vere! face olteanul. Oasele astea, dom'le, sunt foarte bune, deosebit de sanatoase, contin fosfor, si asta ne face pe noi, oltenii, asa de destepti !

Sta ardeleanul, se gandeste si in cele din urma ii propune olteanului sa faca schimb de mancare. Acum olteanul se infrupta din slana si din pita cu pofta, in vreme ce ardeleanul, cu o figura scarbita, incerca sa rontaie si el acolo oasele de peste...

       - Ma oltene ! zice el deodata. Bag seama ca m-ai pacalit cu oasele astea de peste, ma !...

       - Pai, vezi, vericule, ce-ti spusei eu ? Nici n-ai apucat sa gusti prea bine din ele, si te-ai si desteptat !!

 

Binevoitorul

Un om, cam prost de felul lui si neiesit din sat, se duce la o circiuma si-l intreaba pe circiumar:

- Ce ai de bautura?

-          Tuica, vin, secarica, bere...

-          Si... care e mai ieftina?

-          Berea.

Dupa ce bau berea, il chema pe circiumar sa-i plateasca si-i zise la ureche:

-          Vezi? Eu nu spun la nimeni, ca sa nu-ti fac rau, dar vezi ca s-a amarit bautura aia. Ai grije, da-o pe ce-i da-o, ca e fiere!...

 

Magarul legat de tren

Cica odata un betivan a cumparat un magar. Din obor pina acasa era cale lunga. Ce sa faca el? Se gindi, se razgindi si-si facu o socoteala: trenul trecea destul de aproape de casa lui; el o sa se urce in tren si o sa lege magarul de ultimul vagon si asa il aduce acas'.

Cum s-a socotit, asa a si facut. Ia magarul, il leaga bine de tren cu capastrul, se urca sus si trenul pleaca. La inceput, magarul o rupe la fuga dupa tren, de improsca in toate partile cu pietre de pe linie. Betivul, care vedea de pe fereastra vagonului, striga bucuros catre mecanicul trenului:

-          Mina, mina, ca se-ncurca!...  Dar trenul isi lua avint din ce in ce mai mult si magarul, nemaiputind sa se tina dupa el, a inceput sa se dea peste cap. Betivul s-a speriat si a inceput sa tipe:

-           Opreste, opreste, ca se tavaleste!...

Cind s-a oprit la statie, betivul a zis plin de amaraciune:

-          Degeaba ai oprit, Ca s-a jupuit...

 

Potriveala

Au fost doi pungasi. Unul mai hot a furat un porc, altu mai prost a furat o pusca. Vorba aia: hai cu mine ori te iau. Cind i-a luat la cercetari, alui mai prost ii era frica. a lui cu porcul, deloc:

-          Ma, cind m-o judeca pe mine, tu sa te sui in pod si sa asculti la mine; si cum m-oi apara eu, asa sa spui si tu, ca sa scapi de pedeapsa.

Vine judecatorul si-l ia la intrebari pe al cu porcul. Alalalt hot se si suise-n pod si tragea cu urechea.

-          Ia sa-mi spui, hotule, de ce ai furat porcul omului?

-          Nu l-am furat, domnule judecator. Porcul asta l-am crescut eu cu miinile mele de cind era purcel...      Pagubasul n-avea martori; a ramas hotul cu porcul. N-au avut ce-i face. Vine rindul si aluia cu pusca. El bisti! jos din pod. Il cheama judecatorul in fata lui.

-          De ce ai furat, pungasule, pusca?

-          N-am furat-o, sa traiti, domnule judecator. Eu pusca asta am crescut-o de cind era pistol!...

 

Pacalirea prostului

Un cioban si un pescar, mergind pe drum, au innoptat pe cimp. Noaptea a venit un frig mare si ciobanul, cu toate ca avea cojoc, a inceput sa tremure de-I clantaneau dintii. Pescarul, cum pusese ochii pe cojocul ciobanului, se tinu cit putu sa nu tremure, macar ca nu avea pe el decit camasa i-si pusese pe deasupra plasa de prins peste. De la un timp, ciobanul, uitindu-se cu coada ochiului la pescar, il intreba:

-          Bine, dar eu, cu cojocul pe mine si tot tremur; tie de ce nu ti-e frig?

Pescarul ii raspunse:

-          Uite ce e: eu m-am invelit cu plasa asta si stau in ea ca acasa; frigul intra pe unele gauri si iese prin altele, pe cind in cojocul tau, cind intra frigul, nu mai are pe unde iesi.

-          Au! Vrei sa facem schimb? zise iute ciobanul.

-          Hai, daca zici tu, raspunse pescarul, care atita astepta.

Si asa se vazu pescarul in cojocul prostului de cioban. Cind se inteti si mai mult frigul, ciobanul incepu sa tremure si mai rau si scotind degetul prin plasa:

-Aoleu, ce frig e! Daca e frig inauntru, dar afara! Tocmai dupa ce a plecat pescarul, s-a dumirit:

-Daca nu ma pacalea, Ramineam cu cojoaca mea...

 

Rabdarea lui Tandala

Imi spune nevasta intr-o zi:

     - Bre Tandala,du-te de-mi ada o caldare de apa!

 Eu rabd.

     - Taie-mi, omule, vreo doua lemne!

 Eu rabd.

     - Bre Tandala, vezi de ce rag vitele alea!

 Eu rabd iarasi.

     - Vina, barbate, si-i manca!

 Aici m-a scos de-a dreptul din sarite!...

 

La vanatoare

            Intr-o iarna se puse la cale Tandala si cu Pacala sa se duca la vanatoare. Punand mana deci pe arme, o pornesc ei pe camp, prin padure, dar nu le cazu nimic in mana. La gura unui hartop, Pacala ii zice lui tandala:

- Mai Tandala, sezi aici cu arma la panda,ca eu ma duc sa starnesc iepurii.Tu, cum ii vezi, trage de indata!

   Se duce Pacala, acesta asteapta, dar nu vede zare de nimic. De frig, de urat, pune Tandala arma pe urma si trage! Impusca o data,de rasuna zarile.  Auzind impuscatura, Pacala indata veni si intreba.

 - Ei, ai impuscat ceva?

 - N-am impuscat nimic! raspunde Tandala.

 - Atunci de ce-ai tras,bre? se mira Pacala.

 - Am tras,ca sa nu am nevoie pe urma sa trag, in caz ca apare vreun iepure!

 

Tot la vanatoare

Pacala si Tandala s-au dus odata la vanatoare. Nimerind intr-o padure, se cam indepartase unul de altul, si Tandala, pe neprins de veste, se pomeni in bratele unui urs.

       - Mai Pacala,mai! racni el atunci. Am prins un pui de urs!

- Ada-l incoace.

       - Daca nu pot ! 

 

       - Atunci lasa-l incolo!

       - Daca el nu ma lasa!...

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>