Snoave populare (2)


.


Lenesul pacalit

Un om, lenes din fire, s-a dus la unul vrednic sa taie lemne la padure. Nu incepusera bine lucrul si lenesul ii spune celui vrednic:

- Uite ce e, taie tu lemne si eu sa zic: hea! hea!

Vrednicul s-a uitat lung la el, dind din cap; dar s-a invoit. Cind a venit prinzul, s-au asezat sa manince. Atunci al barbat i-a zis lenesului:

- Uite ce e, eu o sa maninc si tu sa inghiti...
 

 

Chinul betivului

Un betiv se infundase ca de obicei intr-o circiuma si nu se mai gindea sa plece acasa. Nevasta-sa l-a asteptat ce l-a asteptat si daca a vazut ca nu mai vine, l-a trimis pe baietelul mai mare:

- Da fuga tu, Mitica, maica, si cheama-l pe tac-tu sa vie acasa, ca e tirziu. Dar vezi sa nu te lipesti si tu acolo.

Baiatul se duce la circiuma. Tata-su, cind auzi ca-l cheama, zise:

- Hai, ca vin acuma. Da ia si tu un paharel de vin d-asta.

Si-i dete un pahar de pelin din care bea el. Baiatul a baut si se vede ca i-a placut, ca a ramas acolo; a uitat sa-l mai ia pe tata-sau, dupa cum ii spusese ma-sa.

Daca vede ca nu mai vin odata, femeia trimise si pe fata mai mare sa-i cheme. Cum e la tara: nu vrea sa stea la masa fara barbat. Cind a intrat fata-n circiuma, tata-sau, la fel. Fata gusta din pelin si incepu sa se vaite:

- Au, ce amar e! Ptiu!

Dar betivul de colo:

- Pai ma-ta crede ca eu ling miere aici?

Fricosul si vitele

Un om lenes si fricos avea pe sufletul lui numai o oaie. O lega noaptea de stilpul casei, sa nu ramiei si fara ea. Intr-o noapte vine lupul la oaie. Omul ala nu indraznea sa iasa afara din casa. Cind a auzit-o behaind, el a inceput sa strige de la fereastra, catre oaie:

- Asa-asa, nu te lasa!

Cind a vazut ca pune lupul laba pe oaie, el, de colo:

-Asa-asa, dar nu cu piedica

Dimineata, cind a vazut ca a ramas numai cu funia oii, a zis:

- N-ai ce-i face; unde sunt vite, e si paguba...

Fricosul si cutitul

Un fricos, care era si laudaros din fire, mergea cu nevasta-sa printr-o padure. El a gasit un cutit lung.

- Ia sa-l iau, ca e bun.

Nevasta-sa, de colo;

- Dar daca o veni stapinul cutitului si o patesti cu el?

- A, uite-asa l-as baga in el!

Si da cu cutitul in dreapta si-n stinga prin toate balariile. Mai deoparte s-a intimplat sa fie un om curajos, care l-a auzit pe ala cum se lauda. A luat-o mai inainte si s-a pitit dupa un stufis. Cind sa treaca aia doi, ala a strigat fioros:

- Beu!!

- Na-l daca e-al tau!

Ca miercurea la stina

Un mincau, care mai era si lenes, dupalte toate, avea citeva oi la munte si s-a dus pe acolo sa vada ce mai e cu ele. Nu mai mincase cum trebuia de citeva zile: isi pusese in gind sa manince la brinza si la lapte, sa-si bage burta-n draci. Cind s-a apropiat de stina si a tulit-o de pe plai la vale spre ea, si-a descheiat simbocul de la curea, ca sa poata sa manince cit mai mult.

-"Desfa-te catarama/Ca ma duc la pomana".

Dupa ce au stat de vorba, mai de una, mai de ala, baciul l-a trimis sa pasca si el o parte din oi, in locul unui cioban care se dusese in sat dupa malai. Mincaul n-a vrut, zicind ca l-a ros opinca pe drum. Dupa aia a cerut de la obraz niste brinza, ca i s-a facut foame. Baciul de colo:

- Nu-ti dau brinza, nici lapte ca e miercuri si ne mor oile. maninca o tira de ceapa d-asta, cu mamaliga.

Mincaul a sfeclit-o si a zis catre cuiul curelii:

- La loc, zimboc/ Ca n-avusesi noroc!"...

Si de atunci a ramas vorba: o nimeresti ca miercurea la stina.

Pestele lenesului

Un baiat lenes si laudaros de nu avea pereche, se ducea pe la o fata, cu gind s-o ia in casatorie. Cum intra in casa, alta vorba n-avea, ii tot spunea fetii:

- Mai da-mi si mie o cana cu apa, ca nu mai pot de sete.

De la un timp, tata fetii l-a intrebat:

- Dar ce maninci tu, mai Ioane, de ti-i asa de sete mereu?

- Peste.

Tata fetii, care-l stia ca de muncit nu munceste, l-a pindit la geam, sa vada ce maninca el acasa. Baiatul minca terci cu zeama de varza. Cind l-a vazut tatal fetii, i-a strigat:

- Mai Ioane, terci maninci, terci te faci, dar vorba cu fata mea sa nu-ti mai faci!

Si nici nu l-a mai lasat sa-i calce pragul.

Maslina obosita

Niste oameni neiesiti din sat s-au dus la oras cu niste treburi si au intrat intr-o circiuma sa manince ceva. Vazind pe unii de alaturi ca mincau masline, au cerut si ei "de-alea", desi nu mai mincasera asa ceva pina atuncea. Ospatarul le-a adus masline si scobitori. Au mincat oamenii si le-a placut. A ramas numai o maslina in farfurie. Ei nu puteau deloc sa o prinda in scobitoare, ca aluneca. Au chemat pe ospatar. Acesta, fiind de meserie, cum a pus mina pe scobitoare, a si intepat maslina.

Oamenii nostri, vazind asta, au zis:

- Dupa ce am obosit-o noi, acu te credem ca ai prins-o numaidecit!...

Nu e cum o facea mama

O femeie maritata de curind ii facea barbatului mincarea cum putea mai bine. El minca si era multumit de toate, dar mamaliga nu-i placea si pace.

- Nu e cum o facea mama, o tinea el intruna. Ea se muncea sa o faca mai buna: o potrivea din sare, din fiert, o mesteca bine, degeaba. El o tinea intruna:

- Nu e cum o facea mama si gata.

Intr-o zi, lasa ea mamaliga pe foc si se duse iute la o vecina mai batrina, care o stia pe mama barbatului ei.

- Spuneti-mi, fratilor, cum facea batrina mamaliga, ca eu una nu-i intru in voie barbatului si pace...

Aia incepu sa ii spuna cum se face asta, ca asa o face si ea. Din vorba in vorba, de amarita ce era, femeia a uitat si de mamaliga de acasa si de tot. Cind si-a amintit ca a lasat mamaliga pe foc, a dat fuga, dar a gasit-o afumata. Tocmai atunci venea si barbatu-sau de la munca. Ea nu avu incotro: ii puse mamaliga pe masa, asa cum era, afumata. la lua o data si zise multumit:

- Ei, acuma zis si eu ca ai facut o mamaliga buna, cum o facea mama...

Asa? zise in gindul ei femeia, bine ca stiu cum era de buna mamaliga facuta de mata.

Si asa i-a facut-o cit a trait cu el, ca nu-i era greu sa o lase sa se afume...

Bolnavul cautat de doctor

Un baiat neiesit din sat se tot vaita la ai lui ca nu-i e bine, ca-l doare ba colo, ba colo... Un frate mai mare i-a spus:

- Du-te si tu la oras, sa te cate doctorul.

Baiatul, zis si facut. Se duce la oras, vede pe o casa ca scrie doctor - cum era pe atunci - si bate la use. Cind a iesit doctorul sa-i deschida, baiatul ia-l de unde nu e; se ascunsese dupa oblon, acolo. Doctorul, daca a vazut ca nu e nimeni, a inchis usa. Baiatul a sunat si s-a ascuns iarasi. A facut asa de mai multe ori, incit a iesit si nevasta doctorului si copiii lui, sa vada cine e; si nu l-au vazut.

- Ma, e cineva care-si bate joc de noi...

Cind a mai sunat, n-a mai iesit nimeni sa-i deschida. Baiatul s-a intors acasa.

- Ei, te-a cautat doctorul? Ce ti-a zis?

M-a catat si doctorul, si nevasta, si copiii lui si tot nu m-a gasit!...

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>