
Masuri sanitar veterinare;
Ingogosarea larvelor.
Masuri
sanitar veterinare
Spatiile de crestere a viermilor vor
avea la intrare filtru – prag (dezinfector). Zilnic se va face dezinfectia
aleelor de furajare si a filtrului prag cu solutie de formol 4% si lapte de var
20%.
Dupa iesirea larvelor din somn,
inainte de prima masa, se vor pulveriza fin larvele cu solutie de formol 1% (50
ml / larvele provenite din 10 grame oua).
Preventiv se
aplica tratamente cu antibiotice – cloramfenicol 1% (2-3 ml la 10 grame larve)
sau tetraciclina (3-4 grame la 10 grame larve). Aceste antibiotice se
administreaza pe frunza de dud in cantitate mica, care sa poata fi consumata in
intregime de catre larve. Tratamentele se aplica din 6 in 6 ore, in varsta a IV
– a, ziua a patra, dupa schimbarea asternutului.
Alte masuri:
prevenirea intoxicatiilor; prevenirea atacului de sobolani, soareci, furnici,
pasari, insecte. Se interzice, in hrana larvelor, administrarea lastarilor de
dud infestati cu omida paroasa (Hyphantria cunea).
Controlul
sanitar-veterinar al larvelor in varstele adulte se efectueaza obligatoriu pe
baza de examen clinic, precum si pe baza de controlului microscopic, prin
sondaje in varstele a IV -a si a V- a de catre medicul veterinar inspector de
stat al circumscriptiei veterinare teritoriale.
Ingogosarea larvelor
Dupa
parcurgerea varstei a V-a, larva atinge lungimea de 6-7 cm si greutatea de 4-5
grame. Larvele devin transparente, si la sa in urma lor fir de matase.
Sesizarea
inceputului ingogosarii are o mare importanta, deorece neasigurandu-se imediat
materialul de ingogosare, larvele migreaza, pierzand matasea, construiesc
gogosi mici in strat sau depun matasea sub forma de covor, cea ce este o mare
pierdere pentru productie.
Cunoscand bine
simptomele ingogosirii si aceste particularitati, se instituie obligativitatea
de a organiza imediat conditii optime de ingogosare.
Neglijandu-se,
uneori aceasta etapa, se obtine gogosi de slaba calitate si putine.
Inainte de
aseza materialul de ingogosire se schimba asternutul, iar in timpul urzirii
gogosilor, temperatura cea mai indicata este de 23 grade C, umiditatea de 65%
si o foarte buna aerisire.
Nu trebuie ca
larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru
ingogosare si pierd matasea.
Urzirea
gogosilor dureaza 3 zile.
Materialele de
ingogosare trebuie sa fie suficiente si asezate din timp si treptat pe stelaje,
pentru ca larvele sa nu se ingramadeasca si sa urzeazsca gogosi duble.
Ca material de
ingogosare pot fi folosite graterele de
lemn, arici din plastic sau paie si in completare, ramuri de stejar, maturica,
talas, paie. Materiale de ingogosare se aduna cu 7 zile de ingogosare pentru a
se usca. Prin folosirea in stare verde se ajunge la patarea gogosilor.
Gratarele duble
din lemn se confectioneaza din resturi de sipci cu distante egale intre ele.
Gratarul are doua sipci parale de 55 cm lungime si 3 cm latime, peste care se
bat sipci mai subtiri, la distante egale de 3 cm. Sipcile din randul al doilea
trebuie sa se intercaleze intre spatiile dintre sipcile primului rand. Pentru
larvele rezultate dintr-un gram de oua viermi de matase se vor calcula minim 5
gratare.
In timpul
ingogosarii, unul dintre factorii care influenteaza calitatea gogosilor este
lumina. Nu este indicat nici o lumina prea puternica si nici intuneric prea
dens. La lumina puterica lungimea firului va fi mai mica si rezulta multa
scama, iar la intuneric gogoasa este urzita rar. Lumina difuza trebuie sa cada
uniform pe toate partile tufelor.
Larvele ramase
in urma se muta separat pe stelaje si sunt hranite in continuare. Schimbarea
sternutului se face zilnic, pentru a mentine conditii bune de curatenie si
aerisire permanenta.
Momentul optim
de recoltare a gogosilor se determina incercand “sunetul gogosi” prin
scuturare sau taind cateva gogoase pentru a se constata transformarea larvelor
in crisalide. Intarzirea recoltarii duce la apartia fluturilor si la perforarea
gogosilor.
Recoltarea
gogosilor de matase se incepe cu stelajul de jos, pentru ca larvele moarte sa
nu cada pe gogosi si sa nu le degradeze. Se culeg mai intai cadavrele, gogosile
neterminate si cele patate, pentru a se evita degradarea celor curate.
Daca
s-au folosit la ingogosare tufe, maracini, talas, paie, acestea se ard imediat
iar gratarele se trec prin flacara.
Dupa recoltare
gogosile se curata de resturi, se claseaza si se valorifica.




