Lacomul ar vrea sa cucereasca, sa stapaneasca totul, dar astfel pierde lucrurile esentiale pentru binele vietii sale, devenind tot mai meschin, ingust la minte, mic la suflet, singur si nefericit, demonstrand veridicitatea proverbului: “Cel care se increde in lucruri, devine ca si ele”.
Daca suntem atenti, nu nevoia ne impinge sa fim lacomi, ci puterea. Lacomul spera ca, cu cat va castiga mai mult, cu atat va putea face ce doreste cu viata sa, eliminand senzatia de nesiguranta din sufletul sau si dependenta de altii, protejandu-se de calamitati si de Dumnezeu. “Cu timpul acest pacat orbeste omul si-l împinge sa faca cele mai mari rele, numai sa poata castiga tot mai mult” (Cucci, p. 174). Bogatul se inseala ca va putea prin bani, sa controleze orice aspect al vietii.
Un film video ironizeaza foarte reusit lacomia omului manat de dorinta tot mai perfida de a avea cat mai mult:
http://www.youtube.com/watch?v=P5_Msrdg3Hk&feature=player_embedded
