Marea greseala este ca oamenii au un Dumnezeu inventat de ei. Ca sa asculte Dumnezeu de ei, nu ei de Dumnezeu. Ne inzestreaza Dumnezeu, ne imbogateste. Dar nu se angajeaza omul la o credinta traitoare.
Vedeti. Si nu un Dumnezeu pe care sa-L vorbesti de bine, ci sa-L asculti, sa-L traiesti. Sa te indumnezeiesti. Deci, nu un Dumnezeu inventat de tine, sa-ti menajezi slabiciunile. Ca nu e usor sa te desprinzi de o comoditate in care te-ai simtit bine si ai crezut ca ai atins cote inalte. Si Dumnezeu cere lucrul acesta.
In ierarhia bisericeasca, dupa vrerea Mantuitorului, cel mai inalt nu e imparatul, nici patriarhul, ci smerenia. In masura in care te smeresti, in masura aceea existi. Omul smerit primeste forte, ca omul are nevoie de asa ceva continuu, de improspatare a fortelor.
Nici un soldat nu s-a imbracat in haine soldatesti sa fie infrant. Nu exista infrangere. Dar trebuie sa stii intai sa mori. Eu nu sunt pentru nevointa, sunt pentru stare de prezenta continua. Sa inviezi in fiecare zi. Ca viata inseamna moarte continua. Toata maretia invierii n-ar fi fost asa de grozava daca n-ar fi fost crucea mai intai. Si de-asta spun: orice jertfa e foarte bine primita si te adauga, iti da contur. Esti om! Te rogi ca un om, si nu ca un inchipuit om.
Sfantul Grigorie de Nysa a spus ca Dumnezeu este coplesitor si de neinteles. Dumnezeu are inca taine nedescoperite nici de ingeri, nici de om.
Hristos ne-a dat sa intelegem ca trebuie sa stim sa murim Omul este stapanul creatiei. Este singura verigă posibila intre Dumnezeu si creaţie. Omul! Si satana lupta din rasputeri sa ne puna in situatia sa nu recunoastem ca suntem de o insemnare cu Dumnezeu. Poate sa zica el orice, suntem creatie, chip si asemanare, si sigur ca nu-i convine. Dar e necesar si dracul. Ce ne facem fara el? Ajuta foarte mult in lupta noastra, in angajamentul vietii noastre ca luptatori. Ca nu vad un om sa nu lupte. N-are chip dumnezeiesc in el atunci! Iisus Hristos, Dumnezeu fiind, a luptat. A luptat ca un ostas, pur si simplu, ca cel mai neinsemnat om, ca cea mai neinsemnata fiinta. A luptat. Ca daca nu lupta, nu murea! Si tocmai asta ne-a dat sa intelegem. Sa stii sa mori!
In mic, in mare, daca nu stii sa jertfesti, esti un profitor. Un trandav. Si nu poti sa ridici niciun fel de steag. Nu trebuie renuntat la jertfa. Dracul lupta impotriva noastra, dar nu-si da seama ca lupta cu rezultate pozitive pentru noi. Stare de prezentă continua recomand, nu nevointa. Posturile Bisericii, bineinteles, nu le putem ignora. Si nici n-aveam voie sa ne atingem de ele. Decat sa le executam.
Marea greseala strategica este ca nu facem unitate durabila intre noi in momentul istoric pe care il traim. Ne aratam pozele unul la altul. In sfarsit, avem avantajul ca sa ne pomenim in rugaciune, asta e un mare lucru. Dar nu putem caracteriza un calugar sau un crestin dupa amanunte. E foarte complex. E foarte complicat un om simplu, zice Dostoievski.
V-ati gandit ce-i cu numarul 666? Dracul se considera creatorul lumii. Ce indrazneala, va dati seama! 666 adunate ca simple unitati, insemneaza 18. 18 cete, 9 sus si 9 jos. Satana crede ca el e Dumnezeu. Scuipat, batut, amarat, El e Dumnezeu si gata. Si e propovaduit, spune Sfantul Ioan Evanghelistul, spune Apocalipsa, sunt semne de Apocalipsa. Noi nu credeam, noi care ne gandeam la Apocalipsa cu vreme de groaza, sa inceapa sa ne ia in primire si pe noi. Nu pot sa concep, sa accept 666. Cum e asta? Le dam cu crucea-n cap! E nevoie de luptători de front, nu de teorii.
Dumnezeu nu ne judeca dupa poruncile lui Moise, ne judeca dupa talantii pe care-i avem fiecare. Dupa cate ti s-a descoperit! Sa nu crezi ca e o gluma! Mortii nu trebuie sa-i faci o cafea! Nu-i gluma! Ma tem mai mult de iubirea lui Dumnezeu decat de pedeapsa lui.
Noi nu putem face o greseala pe care a facut-o Sfantul Apostol Petru, sa te lepezi de Hristos. S-a lepadat, dar s-a cait. Si a fost iertat! Si Iuda ar fi putut fi iertat, daca se pocaia!
Parintele Teofil m-a vizitat si m-a intrebat daca ma mantuiesc. Si zic: nu ma mantuiesc. Cum? a sarit in sus. Pai, Parinte, imi fixez eu tronurile pana in imparatia cereasca? Dumnezeu da harurile astea, dar la smeriti… Avem datoria sa ne pomenim intre noi. Sa ne bagam in traista merinde!
Fratilor, nu stati pe loc! Asta inseamna munca si ramane! Uite, raman scrise! Ramane scris ce-a spus cutare parinte despre vremurile ce le traim. Cat se poate, nu stati pe loc. Avem datoria sa ne pomenim intre noi. Sa ne bagam in traista merinde! Cate ceva ca sa reziste! Ramane un lucru, dragii mei. Daca nu e duhul lui Dumnezeu, nu e nimic!
Marea greseala e ca nu vrei, nu ca nu poti. Striga la Hristos! Te asteapta! Iar Maica Domnului e foarte suparata pe cei care nu-i cer nimic. Sa stiti sa muriti, sa stiti sa inviati in fiecare zi! Ultimul meu cuvant.
Din convorbirea cu Parintele Arsenie Papacioc aparuta in Revista VEGHEA
Sursa: Roncea.ro
