Dumnezeu i-a zis lui Adam: “in sudoarea fetei tale vei manca painea”.. “pana te vei intoarce in pamantul din care esti luat” (Fac. 3,18), si care spini si maracini vor rasarii pentru tine.
Spinii si maracinii inchipuiesc tainele lucrarii din viata asta. Dar in noaptea in care fata Domnului a fost udata de sudoare, el a schimbat sudoarea care rodeste spinii si maracinii intr-o sudoare a rugaciunii si faptelor bune.
Cinci mii si cinci sute de ani a lasat Domnul pe Adam sa se chinuiasca in sudoarea spinilor, pentruca in acea vreme nu se descoperise calea sfintilor, cum zice Dumnezeescul Apostol: ,,Iar in zilele cele mai de pe urma a venit Mantuitorul” (Efest. 3,5) care a poruncit lui Adam sa schimbe o sudoare cu alta, dar nicidecum n-a poruncit sa inceteze sudoarea, ci numai sa se schimbe; asa a facut iubire de oameni, pentruca aveam sa patimim mai departe pe pamant.
Desi, daca pe pamant inceteaza sudoarea noastra, fara indoiala spini vom culege. Caci incetarea rugaciunii este urmare a materialitatii pamantului, si din pamant rasar spini in chip firesc. Caci in realitate patimile sunt spini si rasar in noi din samanta care este in trup. In masura in care purtam chipul lui Adam, si patimile lui le purtam, negresit.
Caci pamantul da vlastare dupa firea lui. Iar tata al firii este chiar pamantul trupurilor noastre, dupa marturia lui Dumnezeu: “pamnatul din care esti luat” (Fac. 3,9). Acesta rasar spini, iar trupul cel logic, patimi.
De aceea, trebuie neaparat sa smulgem in fiecare zi spinii din pamantul trupului, pana il mai avem. Si prin plugaria noastra, daca staruim in ea spinii vor pieri, fiindca pamantul nostru inca nu este pe deplin curatit de ei. Si daca lucrurile stau asa, ca din pricina unei trandavii scurte sau a unei mici leneviri se inmultesc spinii si acopera fata pamantului nostru, si samanta ta buna o inneaca si zadarnicesc oboseala ta, trebuie deci sa-l curatim zi de zi. Caci prin incetarea curatirii crestem multimea de spini. De acestia sa ne curatim, prin Harul Fiului lui Dumnezeu, celui de o fiinta si unul nascut. Ca Lui I se cuvine Slava, impreuna cu Cel fara de inceput al Sau Parinte si cu facatorul de viata Duh, in veci. AMIN.
Isaac Siriul
