Asociatia Fotoclub ‘Mircea Faria’ din Craiova, in parteneriat cu Muzeul National al taranului Roman, va invita la sala Acvariu, la expozitia Fantanile Olteniei. Expozitia gazduieste lucrarile fotografilor Dorian Delureanu si Cristian Bassa si este rezultatul unui proiect de cartografiere a fantanilor de uz comunitar din regiunea Olteniei.
Expozitia va fi deschisa la Muzeul National al taranului Roman, sala Acvariu, in perioada 3-27 noiembrie 2016. Intrarea este libera.
‘Multe fantani fusera in Oltenia, spun localnicii, dar si putine ramasera in picioare, oamenii imprastiindu-se, locurile schimbandu-si proprietarii, drumurile si hotarele. S-a dus vorba cum ca unele fantani ar mai fi, dar ca se distrug repede si ca ar trebui sa stim ceva despre ele. De aici s-au planuit drumuri cu oameni stiuti de-ai locurilor, pentru a le insira pe harta pe cele ce rezista trecerii timpului.
Constructori de fantani au fost mai intai pastori si oameni asezati (plugari), fantanile fiind un loc in jurul caruia s-au construit asezari permanente sau de transhumanta, dar si o resursa gestionata in comun, precum pasunile comunale. Mai pe urma, constructorii lor au fost gospodari, oameni ai muncii la sate si orase.
Fantanile Olteniei rurale nu sunt toate la fel. Unele sunt mai vechi, de dincolo de perioada comunista, pana foarte departe, consemnate in documente de vanzare-cumparare de pamanturi, insemnate pe harti comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor si marfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase si obiceiuri ale locurilor. Fantanile mai noi, construite prin anii ?60-?70, inlocuiesc si/sau adauga elemente din arhitectura vremii si materiale de constructii noi (acoperisul de ciment, tabla, planseul, masute, garduri) peste trecutul din piatra si lemn al primelor, cele doar cu incheieturi de fier.
Fantanile intalnite se deosebesc unele de altele prin mecanismul care pune in miscare apa si anume: fantani cu cumpana, cu roata, cu scripete si barna, cu pompa, jgheab pentru animale. Sunt consemnate in Oltenia mai multe roluri ritualice ale fantanii cum ar fi: fantana de pomana pana la al saptelea neam (cu cruci pe stalpi), fantana de intalnire, de nunta, fantana de hotar, fantana ca loc de ritual de purificare si stergere a pacatelor, fantana de descantec. Valorarea sociala si ecologica inscrisa in memoria colectivitatilor o preceda pe cea de intrebuintare: chiar daca devin nefunctionale sau doar apa lor nu mai este potabila, nu se darama, acest lucru fiind considerat de rau augur pentru comunitate, la fel cum este interpretat si secarea apei fantanilor.
Prin calatoriile lor, desfasurate anul acesta in peste 40 de locuri din judetele Dolj si Mehedinti, cei doi fotografi, Dorian Delureanu si Cristian Bassa, au avut ca obiectiv o prima documentare a unor fantani vechi din Oltenia si a spatiilor in care acestea se regasesc. In proiect sunt incluse fantanile de sat si de hotar/rascruce, multe aflate intr-un stadiu avansat de degradare. Odata cu disparitia lor, o harta a peisajelor si traiectoriilor vietii rurale cotidiene din Oltenia s-ar risipi. Punctul de plecare al proiectului si al expozitiei il reprezinta explorarile din Dolj si Mehedinti, urmand sa se extinda si in celelalte judetele din Oltenia. O tinta a acestui proiect ambitios este realizarea unei harti a acestor monumente cu elemente specifice de identificare. Traseul realizat a fost deja indexat in varianta unei harti electronice.
Expozitia preia mesajul proiectului Fantani singuratice din Oltenia pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din Romania, pornind de la fotografiile si notele realizate de-a lungul calatoriilor. Fotografiile sunt realizate atat pe film, cat si in format digital, alb-negru, dar si color tocmai in ideea de a percepe imaginea acestor fantani si ca urme, documente de arhiva, dar, totodata, si ca pe locuri vii pe hartile mentale ale comunitatilor rurale’. (Cristina Irian)
Muzeul National al taranului Roman
