In plina agitatie politica autohtona, directorul general al Directiei Generale de Pescuit din cadrul CE, Fokion Fotiadis, a afirmat, ca Romania are potential pentru a deveni unul dintre cei mai importanti producatori de caviar din Uniunea Europeana.
Fotiadis a aratat ca a vizitat o ferma de crestere a sturionilor, iar aceasta activitate ar putea reprezenta o “mina de aur” pentru producatori români.
Reprezentantii CE au recomandat de asemenea României sa sa dezvolte acvacultura si in zonele de coasta si sa incurajeze privatizarea fermelor piscicole, in vederea unei mai bune absorbtii a sumelor de la UE. Fondurile europene alocate acestui sector, in perioada 2007-2013, se ridica la circa 230 milioane de euro.
Tarile cele mai mari consumatoare de caviar sunt Germania si Franta, urmate de Spania, Italia, Belgia si Suedia. In acelasi timp, principalii producatori de caviar pe piata Uniunii sant Franta (10 tone caviar/an), Italia (peste 10 tone caviar/an), Bulgaria (2 tone caviar/an).
Romania are acum cea mai mare cota la exportul de icre de morun. Dat fiind ca, in medie, un kilogram de caviar la export valoreaza circa 1.000 de euro, aceasta inseamna o piata poteniala de peste 3 milioane de euro. in acest moment, Romania produce mai putin de o tona de caviar/an. Insa, daca este sa luam in considerare viziunea si sugestiile care ne vin de la Bruxelles, avem un bun potential pentru a ocupa un loc mai onorabil in aceasta ierarhie “piscicola” a produselor de elita.
Morunul, nisetrul, pastruga si cega sant cele mai intalnite specii de sturioni din Dunare. Un exemplar de 100 de kilograme poate avea circa 10 kilograme de caviar. La o greutate de 200 de kilograme, cantitatea de icre practic se dubleaza. Sturionii sant adevarate fabrici vii de icre negre. Pe piata neagra din Romania, acestea se comercializeaza cu pana la 500 de euro/kg, iar la oficial cu pana la 1.000 euro/kg. In Vest, icrele de morun sunt cele mai scumpe, ajungand la 6.000 de euro kilogramul, iar carnea de cega este considerata cea mai gustoasa delicatesa de acest fel, fiind si specia care depune cel mai repede pretiosul caviar, respectiv dupa 4-5 ani. Morunul ramane insa si principala tinta a braconierilor, carnea sa fiind evaluata la 10-15 euro/kg.
Caviarul de cultura “inoata” de cativa ani si in iazurile din România. Din momentul in care organizatii internationale de protectie a mediului au facut o serie de sesizari prin care au avertizat asupra situatiei catastrofale a sturionilor din Delta Dunarii. Dupa introducerea prohibitiei la recoltarea de sturioni, alternativa s-a impus de la sine: fermele de acvacultura. Iar daca vorbim despre profitabilitate, dintre toate variantele piscicole, cultura de sturioni este cea mai eficienta din punct de vedere financiar. Unul dintre cei care au avut inspiratia si curajul de a se implica in procesul rerpoducerii sturionilor in captivitate este omul de afaceri Dumitru Maiereanu. Debutul l-a constituit infiintarea la Isaccea, acum patru ani, a unui institut particular pentru reproducerea sturionilor pe cale artificiala. Puii de sturioni obtinuti sunt folositi pentru repopularea Dunarii prin programe finantate de catre stat. Dezvoltarea a venit de la sine. Cealalta “fata” a afacerii si urmatoarea etapa este crescatoria de sturioni. O astfel de ferma de acvacultura poate aduce in patru ani un profit net de trei ori mai mare decat investitia realizata. Dar e prea simplu sa rezumam intreaga activitate doar la incasarea castigului. Pana a ajunge acolo pestii necesita ani de ingrijire dedicata si constanta.
Un obiectiv luminos, dar cam indepartat. Daca ar trebui sa luam in considerare declaratiile oficialilor, viitorul acvaculturii de sturioni “suna bine“. “Romania vrea ca in 10 ani sa devina principalul producator mondial de sturioni.”, a declarat ntr-un moment de entuziasm, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), argumentand ca tara noastra are avantajul ca pe teritoriul sau se afla cea mai mare parte a locului unde sturionii isi depun icrele – Dunarea de Jos. Afirmatia pare cam hazardata daca reamintim ca distanta dintre Romania si principalii producatori din UE este inca foarte mare, iar Rusia se mentine detasat pe pozitia de lider mondial al productiei de caviar. Desigur, sa fii optimist nu costa bani. Din pacate, am aflat care este realitatea tot de la oameni direct implicati in domeniu.
“Nu exista medici veterinari specializati pe piscicultura, in general, iar pe sturioni nici atat. Aceasta specializare nu exista in structura facultatilor de profil. Nu exista firme de consultanta specializate pentru a facilita atragerea de fonduri europene” ne-a spus Marilena Maiereanu, director general “Kaviar House“. Asigurarile sant aproape inexistente, iar cele care se fac nu cuprind pericole sensibile pentru crescatori cum ar fi despagubirile in cazul mortalitatii datorate bolilor. A existat chiar un interes sa se promoveze exploatarea direct din mediu natural si nu in exploatatii de cultura.
Concluzia generala se impune de la sine. Dincolo de declaratiile oficiale, practic nu exista inca politici in acest domeniu. Totul merge de la sine, dintr-o inertie comoda pentru guvernanti, dar facand viata extrem de grea pentru intreprinzatorii particulari.
Mariana Dumitrescu
ABC agricol
