Aproape o treime din esantioanele de produse provenite de la sturioni (caviar, carne de sturion), cumparate in cadrul unui studiu de piata al WWF in perioada 2016-2020, au fost ilegale, iar autoritatile au raportat 214 cazuri de braconaj. Studiul ofera pentru prima data dovezi ale amplorii braconajului si comertului ilegal de caviar si carne de sturion capturat in salbaticie in regiunea Dunarii inferioare, in special in Bulgaria, Romania, Serbia si Ucraina.

Bazinul Inferior al Dunarii este unul dintre ultimele locuri din lume in care speciile de sturion inca supravietuiesc si se reproduc, specii clasificate de IUCN drept cel mai periclitat grup de animale din lume. Pescuitul ilegal de sturioni si comertul cu produsele provenite de la acestia sunt adesea citate drept amenintari semnificative pentru aceste specii.

Cu toate acestea, pana acum, date substantiale despre acest subiect au fost rareori disponibile. Studiul de piata al WWF ofera dovezi clare ca pescuitul ilegal si comertul cu sturioni salbatici se desfasoara in continuare la nivel regional si la o scara destul de serioasa. Metodologia unica a anchetei a combinat date oficiale privind activitatile de pescuit ilegal de la autoritatile competente si rezultatele unei anchete de piata pe scara larga, precum si analiza probelor de carne si caviar provenite din Bulgaria, Romania, Serbia si Ucraina in perioada octombrie 2016 – iulie 2020.

„Exista foarte putine studii de piata privind comertul cu sturioni, iar acesta este singurul pana in prezent care combina doua metode criminalistice de ultima generatie, ceea ce este crucial pentru a detecta comertul ilegal.” spune Arne Ludwig, expert genetician la Institutul pentru studierea vietii salbatice din Leibniz, specialist in Grupul pentru Sturioni din cadrul IUCN si co-autor al raportului WWF.

Probele au fost colectate in bazinul Dunarii inferioare si in regiunea nord-vestica a Marii Negre, zone in care populatiile de sturioni impart aceleasi rute de migratie. Punctele de testare au acoperit intregul lant comercial si au inclus diferite tipuri de comercianti, cum ar fi magazine si supermarketuri, restaurante si baruri, piete locale, facilitati de acvacultura, intermediari, pescari si oferte online. Toate probele au fost supuse testarii ADN-ului si a izotopilor.

 

Concluzii si rezultate – regional

 

• • Analiza izotopilor a demonstrat ca produse provenite de la sturioni salbatici erau vandute in toate cele patru tari. Dintre cele 145 de probe testate, 19% (27 din 145) s-au dovedit a proveni de la sturioni salbatici – 25 au fost probe de carne si 2 au fost de caviar;
  • 17 probe de caviar (12% din esantionul total si 29% din probele de caviar) au fost vandute fara respectarea reglementarilor CITES: importate ilegal in tara de cumparare, vandute fara etichetarea CITES obligatorie sau neavand coduri corecte pentru specii sau tara de origine;
  • Furnizorii (vanzatori, chelneri etc.) au oferit informatii inselatoare. Intr-unul din cazuri, carnea vanduta la ferma s-a dovedit a proveni de la o specie salbatica. Dar se intampla si invers, in mai multe cazuri in care produsele erau declarate ca provenind de la sturion salbatic s-au dovedit a fi crescute in acvacultura sau a fi carne de somn sau salau de Nil. Acest lucru indica o cerere ingrijoratoare din partea consumatorilor de produse ilegale provenite de la sturioni salbatici;
  •  Pescuitul si comertul cu specii salbatice de sturioni proveniti din Dunare au fost interzise in Bulgaria, Romania si Ucraina in perioada studiata si numai capturile de cega de peste 40 cm lungime au fost permise in Serbia pana la sfarsitul anului 2018. Cu toate acestea, in perioada ianuarie 2016-decembrie 2020, au fost inregistrate 214 cazuri de braconaj: in Romania (82 de cazuri), Bulgaria (82 de cazuri) si Ucraina (50 de cazuri). In aceste cazuri, au fost confiscate unelte de pescuit folosite pentru prinderea sturionilor, sturioni intregi gasiti in barci sau plase de pescuit, au fost vizate transporturi de sturion braconat si vanzarea de caviar sau carne de sturion braconat. Numai in Bulgaria, au fost confiscate 594 de linii de carmace (unelte ilegale folosite pentru prinderea sturionilor), insumand peste 23,5 km. Chiar luna trecuta au fost raportate mai multe cazuri noi de braconaj in Ucraina si Romania.

 

 

Concluzii si rezultate – Romania

 

In Romania, au fost colectate in total 44 de mostre de caviar si carne de sturion, din supermarketuri, piete, restaurante, ferme si de la vanzatori ambulanti (intermediari). Rezulatele-cheie ale studiului sunt:

• • S-a demonstrat ca o mostra de caviar si 12 de carne au provenit de la sturioni salbatici (fiind asadar ilegale); 11 mostre de carne provenind de la aceeasi specie, adica cega (Acipenser ruthenus)
  • 1 proba de caviar nu era etichetata deloc;
  • 8 mostre de caviar nu au avut etichetele conforme cu normele impuse de Conventia CITES, adica nu sigilau containerul primar si/sau nu contineau caviar din specia sau tara mentionata pe eticheta;
  • 2 mostre de carne nu proveneau de la sturioni ci de la alte specii (somn, salau de Nil) dar au fost vandute drept carne de sturion.

Mostrele obtinute demonstreaza incalcari clare ale sistemului de etichetare impus de Conventia CITES precum si ale Regulamentului de Comert cu Specii Salbatice a Uniunii Europene si faptul ca pe piata se ofera spre vanzare caviar si carne provenite de la sturioni salbatici.

„Acest studiu de piata ne arata cat de grav este impactul braconajului asupra ultimilor sturioni salbatici si cat de cruciala este lupta noastra pentru a-i salva. Consideram ca este esentiala demararea in cel mai scurt timp posibil a unor studii de monitorizare care sa arate efectul masurilor de protectie luate pana acum.” spune Cristina Munteanu, manager proiect WWF-Romania.

Pescuitul si comercializarea sturionilor si a produselor provenite de la acestia este interzis in Romania pana pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibitiei este in discutie in acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei masuri precizand faptul ca braconajul are un impact de 50% asupra masurilor de conservare a acestor specii.

 

 

Recomandarile WWF

• 
  

  Controlul sporit al comertului intern;

  
  
• 
  

  Controlul cerintelor de etichetare a caviarului CITES;

  
  
• 
  

  Imbunatatirea cooperarii si coordonarii intre agentii;

  
  
• 
  

  Inmultirea controalelor la frontiera;

  
  
• 
  

  Utilizarea analizelor criminalistice de ultima generatie;

  
  
• 
  

  Realizarea frecventa si recurenta de studii de piata.

  
  

Pescuitul si comercializarea sturionilor si a produselor provenite de la acestia este interzis in Romania pana pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibitiei este in discutie in acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei masuri precizand faptul ca braconajul are un impact de 50% asupra masurilor de conservare a acestor specii.

 

 

Protectia durabila a sturionilor

In lume, la ora actuala, exista 26 de specii de sturion, sase dintre acestea, sipul, viza, cega, morunul, pastruga si nisetrul, regasindu-se si in Dunare pana la inceputul secolului trecut, potrivit Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD). Doua dintre ele, sipul si viza, considerate specii foarte rare, au disparut din Dunare la inceputul anilor ’60.

Regiunea Marii Negre este cruciala pentru supravietuirea acestor specii in Europa. Dunarea si Rioni din Georgia sunt singurele doua fluvii din Europa in care sturionii care migreaza se reproduc natural. Principalele motive pentru decimarea populatiilor de sturioni sunt pescuitul excesiv si pierderea habitatului prin baraje care blocheaza rutele de migratie sau constructiile fluviale care faciliteaza navigatia. Acestea sunt adesea daunatoare habitatelor de hranire si reproducere necesare supravietuirii sturionilor. Fragmentarea cursurilor de apa, prin structuri transversale precum barajele hidroenergetice sau masurile de protectie impotriva inundatiilor, reprezinta o amenintare pentru populatiile naturale de pesti, care nu mai sunt capabile sa migreze intre habitate importante, cum ar fi locurile de reproducere si hranire si habitatele de iernare.

In UE, singurul fluviu in care populatiile de sturioni se mai reproduc natural ramane Dunarea. In fluviul Po, din Italia, si in estuarul Gironda, Franta, exista populatii importante de sturion, dar care nu se mai reproduc natural. Activitati de repopulare au loc in Bulgaria, Ungaria, Romania, Franta, Germania, Polonia, Austria si Olanda. Prioritatea noastra este sa identificam si sa protejam habitatele critice ale celor patru specii de sturioni ramase in bazinul Dunarii inferioare (morun Huso huso, pastruga Acipenser stellatus, cega A. ruthenus, nisetrul A. gueldenstaedtii), precum si sa reducem presiunea asupra acestor populatii ramase prin pedepsirea braconajului si asigurarea protectiei speciilor.

Sturionii si alte specii de pesti migratori reprezinta comoara istorica, economica si naturala a Dunarii. Mai mult, ei sunt un indicator esential pentru statutul ecologic al cursurilor de apa. Cu toate acestea, potrivit proaspatului lansat Raport asupra pestilor uitati ai lumii, populatiile de pesti migratori de apa dulce au scazut cu 76% din 1970, iar populatiile de mega-pesti, cum sunt sturionii, au scazut cu 94%.

Aceasta activitate a facut parte din proiectul LIFE finantat de UE „Protectia durabila a sturionilor de la Dunarea de Jos prin prevenirea si contracararea braconajului si a comertului ilegal cu animale salbatice” (LIFE FOR DANUBE STURGEONS, LIFE 15 GIE / AT / 001004), axat pe Bulgaria, Romania, Serbia si Ucraina.

WWF-Romania