Cresterea strutilor in ferme asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si in alte regiuni s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua ramura in agricultura. Comertul cu pene de strut insa are o vechime de cateva secole, datand din civilizatiile primitive, in special in timpul imperiilor Egiptean, Asirian si Babilonian.
Exista marturii in Biblie si hieroglife despre existenta strutilor chiar inainte de Hristos. Din cele mai indepartate timpuri, penele de strut au fost folosite in scop decorativ. In Egiptul Antic ele reprezentau un simbol al justitiei.
Desertul Sahara era un spatiu excelent pentru vanatoarea strutilor, doar pentru penajul acestora. Datorita faptului ca de la distanta silueta unui strut se aseamana cu cea a unei camile arabii il numeau “pasarea camila” (de aici si denumirea speciei – Struthio Camelus).
Primul succes in cresterea strutilor a avut loc in Europa, la Gradina Zoologica din Marsilia. In Germania au fost importati pentru prima data in anul 1906. Ei se adapteaza rapid oricarui mediu. Astazi strutul domestic este crescut pentru pielea de foarte buna calitate, carnea fara grasimi (foarte asemanatoare cu carnea de vita atat ca aspect cat si ca gust) si penajul fin. Principalele obiective care vizeaza cresterea strutilor sunt: 60% pentru piele, 14% pentru carne, 11% pentru pene si 15% pentru oua, turism.
Carnea
Strutul produce o carne de culoare rosie, cu un continut redus de grasime, cu un continut ridicat in proteine si un continut redus de colesterol (chiar mai redus decat pestele). Carnea are calitati gustative mult apreciate de consumatori.
Pielea
Pielea de strut poate avea dupa sacrificare la varsta de 12-14 luni, suprafete variind intre 1,2-2 mp, iar durabilitatea si rezistenta acesteia sunt de 4-5 ori mai mari decat ale pielii de bovine. Pielea de strut se preteaza foarte bine la prelucrare in industria incaltamintei, marochinariei fiind cea mai rezistenta piele naturala comercializata.
Penele
Penele de strut sunt folosite pentru confectionarea mastilor de carnaval, a evantaielor, in scopuri decorative, iar pamatufurile din puf de strut sunt excelente pentru stergerea prafului de pe mobila.
Ouale
Ouale de strut pot fi folosite atat in alimentatie cat si pentru decoratiuni interioare.
Uleiul de strut are insemnate proprietati terapeutice, fiind folosit in industria cosmetica la prepararea cremelor pentru ingrijirea tenului.
Strutii sunt pasari de mari dimensiuni, putand ajunge la inaltimi de pana la 2,3-2,8 m si greutatea de 120-150 kg.
Durata de viata a strutilor este de pana la 60-70 de ani. Varsta la care apare maturitatea sexuala este de 2-3 ani, varsta la care incepe si ouatul.
Reproducerea la struti
Raportul intre sexe pentru a se obtine oua bune pentru incubatie este de un mascul la doua femele. Femela de strut depune cate un ou la doua zile in serie de 10-15 oua timp de 20-30 de zile. Dupa un ciclu de ouat de 10-15 oua organismul simte nevoia unei pauze de refacere de cateva zile (3-6 zile) dupa care incepe un nou ciclu de ouat de 10-15 oua. Femela strut depune oua timp de 45-48 de ani, perioada de incubatie fiind de 6 saptamani.
Hranirea si ingrijirea strutilor
Strutii sunt pasari rezistente, putin pretentioase la conditiile de clima si alimentatie. Ei pot rezista chiar si la temperaturi de inghet, insa pentru a putea avea performante este bine sa nu fie expusi la temperaturi scazute, sa fie tinuti in adaposturi inchise. Pe timpul verii se cresc in adaposturi care sa aiba acces la pasuni sau pajisti naturale.
Strutii sunt animale erbivore, ce se pot creste cu usurinta in sistem extensiv, hrana fiind asigurata de pasune. Suprafata necesara de pasune pentru un strut este de 200-250 mp, 40-50 struti/ha de pasune.
Valorifica bine iarba dar consuma si cerealele si radacinoasele (sfecla de zahar, bostanoasele tocate, morcovul furajer). Boabele de cereale se administreaza nemacinate. Se poate administra lucerna verde, cosita proaspat si administrata ca atare dupa o usoara palire, cit si fanul corect depozitat, ferit de mucegaiuri. Lucerna imbobocita cu multe frunze si putina tulpina poate constitui pana la 50% din hrana zilnica a strutilor. Porumbul poate fi administrat in hrana in proportie de 10%.
Pentru a asigura necesarul de calciu in organism, util pentru asigurarea calciului din oase si formarea cojii oului, trebuie administrate sfaramaturi de scoici, calciu granulat si pietris insolubil care ajuta la triturarea hranei ingerate si la o mai buna digestie. Aceste trei componente nu trebuie sa lipsesca din hrana strutilor.
Apa de baut trebuie asigurata in permanenta proaspata, curata, un strut poate consuma pana la 10 litri de apa /zi.
Dr. Diana Galatanu
