Vaceslav Suraki a deschis ferma de struti in anul 2005, cu o investitie de 30.000 de dolari, care a fost amortizata in primii doi ani de la deschidere. Acesta a marturisit ca a ales strutul pentru calitatile carnii.
Carnea de strut este considerata ca fiind una din cele mai sanatoase carnuri, avand un continut foarte scazut in grasimi si calorii in comparatie cu carnea de porc, vaca, pui sau curcan, odata cu un continut bogat de proteine si fier. De asemenea carnea de strut este cunoscuta datorita continutului mic de colesterol fiind o alternativa excelenta pentru toate acele persoane consumatoare de carne rosie dar care sunt ingrijotate de nivelul ridicat de grasime din dieta lor.
Veceslav Surachi a explicat ca valoarea investitiei este unul din principalii factori de decizie atunci cand deschizi o ferma de struti, insa nevoile pasarilor nu sunt deosebite. “Sunt niste animale extraordinare ce se pot adapta usor atat la climat, cat si la alte conditii”, a spus directorul executiv.
Strutii prefera tarcuri spatioase, insa crescatorii trebuie sa ia in calcul faptul ca tarcurile prea mari pot salbatici strutii, devenind dificil de controlat. De asemenea, ouale vor fi mai dificil de gasit si colectat. Se recomanda o dimensiune a tarcului pentru o pereche de struti de aproximativ 1.000 metri patrati. Strutii sunt impartiti in functie de grupele de varsta, iar tinerii adulti pot fi separati, la randul lor, in functie de sex. Tarcurile trebuie sa fie situate pe un sol nisipos, cu canalizare separata de cea a cladirilor, si cu un adapost pentru vreme nefavorabila. Culoarele si portitele de legatura intre tarcuri sunt foarte utile pentru a separa cu usurinta pasarile, pentru deplasarea personalului, si pentru accesul echipamentului. Este important ca ferma sa fie construita departe de sursele de zgomot (trafic, orase etc.).
Fermierul va avea nevoie de camera de stocare a oualor, camera de fixare (ouale sunt plasate in incubator, verificate cu lampa cu UV, cantarite), camera de clocire, incubator, camera utilitara (pentru curatare), camera de stocare pentru hrana, pene, unelte si echipamente, si, eventual, de o camera pentru generator si combustibil.
Cresterea strutilor se structureaza in patru faze principale: reproductie, incubare, cresterea puilor si ingrasarea strutilor tineri in vederea sacrificarii.
Capacitatea de depunere a oualor este influentata de interesul cuplului de struti reproducatori relativ la imperechere. Specialistii recomanda asigurarea selectiei naturale a cuplurilor si punerea la dispozitie a unui spatiu corect dimensionat pentru o familie de struti – de cel putin 10 x 50m.
“Romania are resursa de teren arabil, de foarte buna calitate, care nu este exploatat”, povesteste directorul Suraki despre disponibilitatea spatiilor si terenurilor de cultivare.
Formarea unui ou de strut dureaza cca. 48 ore, in consecinta depunerea oualor are loc o data la doua zile. Perioadele de depunere neintrerupta a oualor, de cca. 2-3 saptamani, alterneaza cu perioadele de pauza, de alte 2-3 saptamani, timp in care organismul femelei de strut isi reface provizia de elemente chimice – in special calciu, necesare formarii urmatoarelor oua.
“Pentru a incepe o mica afacere cu struti, e nevoie cam de 20 de pui de o zi, pe care sa ii cresteti timp de 1 an pentru a ajunge la varsta si greutatea optima de abatorizare. La varsta de abatorizare, strutul are in jur de 100 kg, dar poate ajunge chiar la 150 kg”, explica oficialul Suraki.
“Pentru a avea un flux de productie de struti – pui, este nevoie de reproducatori. Pentru o ferma mica, trei familii de reproducatori pot furniza un flux de pui. O pereche de reproducatori buni depun in jur de 100 – 110 oua pe sezon. Din ouale depuse, 80% sunt fertile, iar din cele fertile ies pui in proportie de 75 – 80% “, a completat Veceslav Suraki.
Fermierii spun ca, pentru un randament maxim, hrana strutilor trebuie sa fie cat mai naturala. În ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai “economice” pasari, avand nevoie de o cantitate de hrana care se situeaza in jurul a doua sau trei kilograme pe zi, spun fermierii. Psihologia acestei pasari si particularitatile sale anatomice cer un amestec special, bine proportionat de ingrediente, iar hrana pentru puii de o zi, foarte bogata in proteine, nu este recomnadata, deoarece poate genera tulburari digestive, care afecteaza randamentul de crestere al strutului, de 3,5:1. Considerand ca strutului i se administreaza, in medie, aproximativ doua kilograme de hrana pe zi, fermierii europeni au ajuns la concluzia ca, pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare, de 100 kilograme, un strut va consuma aproximativ 350 kilograme de hrana.
Ouale sunt cautate pentru incubare, decor si incondeiere. Ouale infertile se pot folosi si pentru consum, 1 ou de strut fiind echivalentul a aproximativ 24 oua gaina. Pielea de strut este un produs foarte popular pentru confectionarea de cizme, haine si tapiterii. Un strut adult poate produce 1.5 mp piele, iar din aceasta se pot confectiona pana la 4 perechi de cizme. Penele de strut pot fi stranse o data pe an si sunt utilizate pentru o varietate intreaga de produse, inclusiv pentru pamatufuri de praf. Penele sunt utilizate in industrie din ce in ce mai mult, in principal pentru proprietatile antistatice, dar si pentru faptul ca au un continut foarte mic de grasime in ele.
“Acum ajungem la circa 2.000 de kilograme pe luna, iar in lunile cu sarbatori am ajuns chiar la cinci tone. Am crescut vanzarile atat extensiv (geografic), cat si intensiv (pe punctul de desfacere)”, a explicat acesta.
Macelariile din cadrul supermarketurilor si industria HORECA sunt principalele piete de desfacere ale companiei Suraki, care isi propune pentru anul in curs triplarea productiei, mai ales ca gradul de cunoastere a carnii de strut din partea romanilor a crescut, a spus directorul executiv, citand studii interne.
