China a avut o prima crestere rapida in agricultura in perioada reformelor din perioada 1978-1984.
In timp ce colectivizarea din agricultura, nu a fost in general considerata ca o buna strategie pentru dezvoltarea agricola si rurala, au existat totusi anumite politici in conformitate cu colectivizarea, de exemplu: in educatie, sanatate, dezvoltarea infrastructurii rurale si a tehnologiilor agricole, care a pus bazele pentru o crestere rapida, viitoare, in agricultura.
Perioada comunista cea mai grea pentru poporul chinez a fost in anii ’60’. Din 1961 si pana in 1978 randamentele la productia de cereale, a crescut in China de la 1,2 la 2.8.tone/ha. Ulterior randamentele au crescut de la 2.8 la 5.4 tone/ha. Factorul politic major a fost acordarea de stimulente si drepturi fermierilor individuali pentru cultivarea terenurile si pentru cresterea veniturilor din agricultura. A existat o latura egalitara in aceste reforme, fiecare gospodarie primind cota egala de teren de aceasi fertilitate iar beneficiile au fost pe masura.
Incepand din 1984, cresterea anuala a agriculturii in PIB a fost aproximativ 3 – 4 la suta. Motorul principal al cresterii agricole in aceasta perioada a fost forta de munca intensiva, schimbarile tehnologice – in special, utilizarea de soiuri moderne si a informatiilor, ingrasamintele chimice si irigarea. Cresterea a fost sustinuta de investitii publice in infrastructura rurala, in cercetare si dezvoltare tehnologica.
Cresterea rapida a agriculturii a avut loc in contextul schimbari structurale semnificative in economia Chinei. In timp ce agricultura a reprezentat mai mult de 35 la suta din PIB in 1970, aceasta a scazut la 15 la suta in anul 2004.
Cresterea veniturilor si urbanizarea au fost printre fortele motrice pentru schimbari semnificative in nivelul si modelul de consum alimentar. Sectorul agricol a diversificat productia pentru a satisface cerintele in schimbare alimentara. Consumul de carne (carne de porc si de pasare), a creat o cerere mai mare pentru furaje concentrate (porumb si soia) iar consumul de produse de acvacultura a insemnat, de asemenea, o crestere foarte rapida.
Ca urmare a liberalizării comertului si a pietei, asistam, in general, in China, la o trecerea treptata de la productia de materii prime agricole, spre procesare si distributie de produse agroalimentare horticole, animaliere si de pescuit. Politica comerciala si reformele, in cursului de schimb, au dat un impuls productei agricole pentru export. Valoarea exporturilor in PIB a crescut de la 6 la suta în 1980 la 36 la suta în 2004 iar valoarea exporturilor nete agricole a crescut de 100 de ori in cele doua decenii.
