In cartierele marginase din Damasc, capitala Siriei, pe vremurile de pace, in fiecare noapte sfaraiau gratarele cu preparatele de carne. Azi, cand nelinistea razboiului a cuprins intrega tara, totul s-a schimbat inclusiv modul de hranire al sirienilor.
Siguranta alimentara din Siria este grava. Recolta de grau din aceasta vara reprezinta doar 50% din recolta de anul trecut. Potrivit sursei FAO, lantul alimentar din Siria se dezintegreaza, incepand de la producator si terminand cu piata, iar intregul sistem de trai se prabuseste.
Dar pentru sirieni, viata continua. Oamenii trebuie sa manance si fermierii au adoptat mijloace speciale de pastrare a alimentelor, vreme indelungata, evitand orice risipa. Acum sunt cautate alimentele conservate precum dulceturile, sau maslinele si anghinarea sub forma de muraturi. Alta forma de conservare o reprezinta alimentele uscate precum bamele, frunzele de iuta si dovleceii.
Tot pe timp de razboi consumatorii din orase se asociaza si se intrajutoreaza pentru a procura mai usor alimentele de la producatori, facand calatorii la societatile agricole din apropiere, care le pregatesc cele comandate.
Fermierii Siria s-au adaptat la noua lor realitate, folosind sursele alternative de energie si in special a biogazului, atat de necesar in gospodariile taranesti. Folosind tevile de irigat ei colecteza metan pentru aragaz si pentru sobele vecinilor, folosind in special intreaga productie secundara de pe camp, la producerea acestuia.
Chiar daca fermierii vin cu solutii noi, impactul razboiului asupra agriculturii siriene este unul devastator, mai ales ca preturile au crescut de pana la 300% in cazul rosiilor si bananelor. Carnea tocata de vita care costa inainte de razboi 5 dolari/kilogram, acum se vinde cu 20-25 dolari/kg. Productia animala a fost decimata. Uleiul de masline produs in nord-vestul Siriei este vandut peste granita, in Turcia , obligandu-i pe sirieni sa plateasca preturi umflate pentru uleiul ramas in tara.
Totusi FAO planuieste sa cheltuiasca 15 milioane dolari pentru reconstructia retelelor de irigare la scara mica si pentru infiintarea parcelelor de gradini din jurul oraselor ajutand astfel populatia locala sa supravietuiasca.
