Dezinfectia reprezinta un complex de operatiuni de baza in complexul masurilor de prevenire si combatere a bolilor infectioase la animale, prin care se urmareste distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente). Din punct de vedere al scopului urmarit, dezinfectia poate fi profilactica sau de necesitate (in combaterea unor boli) care este la randul ei curenta si finala.

Operatiunea de dezinfectie cuprinde urmatoarele etape succesive: curatirea mecanica, curatirea sanitara si dezinfectia propriu zisa.

Curatirea mecanica este prima operatiune a dezinfectiei si este extrem de importanta prin faptul ca in functie de corectitudinea executiei ascesteia se realizeaza eficienta substantelor dezinfectante utilizate.

Curatenia mecanica se realizeaza prin:

• • indepartarea asternutului, a resturilor de furaje, a balegarului, a urinei si a stratului de pamant de la suprafata solului, din adaposturi sau locuri contaminate;
  • intreruperea, dupa caz, din functiune a instalatiilor electrice, sau alte instalatii tehnologice;
  • umezirea cu solutii dezinfectante (soda caustica 0,5-1%, carbonat de sodium 2-3% sau detergent) sau numai cu apa, a pardoselii, a jghiaburilor, usilor, peretilor, tavanului, stalpiilor de sustinere, etc. pentru evitarea prafului;
  • depozitarea resturilor de asternut, furaje, etc. colectate, la platforma de gunoi, iar in cazul unor boli cu mare difuzabilitate sau care sunt provocate de agenti patogeni rezistenti (antrax, T.B.C., pesta porcina, influenta aviara) gunoiul se va distuge prin ardere sau ingropare.

Curatirea sanitara se realizeaza prin:

• • razuirea peretilor si a lemnariei din adapost, flambarea cu lampa de benzina, dupa caz;
  • curatirea cu peria aspra a peretilor, jgheaburilor de furajare, a podelelor de lemn, (dupa ce s-a scos de sub podele un strat de 15-30 cm in raport de profunzimea purinului), razuirea pardoselilor de caramida sau ciment;
  • spalarea cu jet de apa sub presiune de cel putin 10 atmosfere a tuturor suprafetelor sau obiectelor din adapost;
  • instalatiile electrice, scoase de sub tensiune, instalatiile de distribuire a hranei, de evacuare a dejectiilor, se curata manual ferindu-se de umezeala pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutarile;
  • umezirea cu apa, urmat de presararea cu var nestins sau clorura de var (2,5 kg/m²) sau solutie de soda caustica 2%, a suprafetelor de unde s-a scos pamantul din adapost sau alte incinte.

Dezinfectia propriu zisa consta in:

• • varuirea peretilor;
  • aplicarea substantei dezinfectante:
  • inchiderea adapostului 24 de ore;
  • spalarea suprafetelor cu care animalele vin in contact.

Eficacitatea dezinfectiei depinde de urmatorii factori: 

• • gradul de curatenie a suprafetelor ce urmeaza a fi dezinfectate; 
  • alegerea dezinfectantului in functie de agentul patogen a carei distrugere se urmareste, in functie de specia si categoria de animale, de adapost, de temperatura din adapost;
  • respectarea cantitatii si a concentratiei dezinfectantului, prevazute pentru un m² de suprafata, necesara pentru distrugerea germenului pentru care se face dezinfectia;
  • aplicarea corecta a dezinfectantului prin pulverizare uniforma pe suprafetele ce se supun dezinfectiei si respectarea timpului de contact intre dezinfectant si suprafetele respective;
  • constiinciozitatea celor ce efectueaza si controleaza efectuarea dezinfectiei.

Operatiuniile de dezinfectie se pot executa in scop profilactic, sau de necesitate in doua etape curenta si finala.

Dezinfectia profilactica se efectueaza in unitati indemne de boli cu scopul distrugeri eventualilor germeni patogeni sau conditionat patogeni, care constituie microbismul din adaposturi si care pot influenta negativ sanatatea animalelor. Se recomanda sa fie precedata de actiunea de dezinsectie si dertatizare. Se efectueaza in exploatatiile de crestere in sistem gospodaresc, de 2 ori pe an, primavara, dupa scoaterea animalelor la pasune si toamna inainte de intrare in stabulatie, iar in exploatatiile comerciale cu sisteme intensive de crestere si exploatare se efectueaza in perioadele prevazute pentru fiecare specie si categorie.

Dezinfectia de necesitate se efectueaza pentru combaterea unor boli infectioase sau parazitare din momentul inregistrarii primelor cazuri de boala si pana la lichidarea focarului. Ea va fi precedata de efectuarea riguroasa a deratizarii si daca este cazul si de dezinsectie.

Dezinfectia de necesitate are doua etape, respectiv:

• • dezinfectia curenta prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni pe masura eliminarii animalelor bolnave, in scopul impiedicarii difuzarii bolii la animalele din focar si din afara focarului. Se vor folosi dezinfectantii specifici indicati pentru tipul de agent patogen.
  • dezinfectia finala se efectueaza dupa ce in focarul respectiv nu mai sunt animale bolnave eliminatoare de agenti patogeni, astfel ca toti germenii patogeni care au ramas in adaposturi, pe ustensile, pe obiecte, in incintele dintre adaposturi sa fie distrusi pentru ca in final sa fie ridicate masurile de carantina, fara riscul ca boala sa difuzeze. Dezinfectia finala va fi repetata de mai multe ori in functie de boala, sau cel putin de doua ori.

Mijloacele de dezinfectie se grupeaza in: mijloace fizice, mijloace chimice si mijloace biologice.

Mijloacele fizice, respectiv caldura se foloseste sub mai multe forme si anume:

• • flambarea – aplicarea flacarei avand temperatura de 350-800⁰C pe suprafete necombustibile, prin umezirea prealabila a suprafetelor flambate. 
  • incinerarea – (arderea) asigura o dezinfectie ridicata prin distrugerea obiectelor infectate, a cadavrelor, a gunoiului, asternutului, folosindu-se in acest scop crematoriile.
  • fierberea – se aplica materialelor de protectie, harnasamente, paturi, instrumentar, cu o durata de minim 30 minute.

Mijloacele chimice – se folosesc o serie de substante cu actiune distructiva asupra bacteriilor, virusilor, micetiilor si a parazitilor, datorita acestor insusiri se numesc “dezinfectante“. Acestea pot fi:

• • organice (alcoolul etilic, sanitar, formolul, fenolul, cresol, sapunuri, detergenti).
  • anorganice (clorul, hipocloritul de sodiu, clorura de var, cloraminele, oxidul de calciu, soda caustica).

Substantele dezinfectante se pot aplica sub urmatoarele forme: 

• • stropire si pulverizare pentru cele lichide, sub forma de solutii, emulsii, suspensii.
  • scufundare pentru obiectele si ustensilele de pansaj, harnasamente, echipamente de protectie.
  • vaporizarea si gazarea se foloseste in cazul dezinfectiei cu formol, sau clor gazos, fiind necesara etanseizarea spatiilor respective.
  • aerosolizare care consta in transformrea substantelor dezinfectante in particule foarte fine (aerosoli) cu aparate speciale sau prin incalzire la 120-130⁰C. Are avantajul ca se poate aplica si la temperaturi scazute sau in prezenta animalelor daca se folosesc substante neiritante.
  • prafuirea se practica cu substante dezinfectante sub forma de pulbere (clorura de var, var nestins, cloramina T).

Aplicarea solutiilor dezinfectante se efectueaza cu aparate care disperseaza substantele in picaturi mici si le distribuie cu presiune, respectiv vermorelul, calimaxul, pompe carosbile aotoagregat, formolizator, etc.

Dupa terminarea dezinfectiei se indeparteaza substantele dezinfectante prin spalarea suprafetelor ce pot veni in contact cu animalele care vor repopula adaposturile, se va efectua aerisirea incaperilor pentru evacuarea vaporilor de la solutiile dezinfectante, pentru a se evita influenta nociva a acestora asupra animalelor. La final, se va intocmi actul sanitar veterinar tipizat.

Dr. Pentea Ioan Viorel
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu