Degustările de tomate de la Facultatea de Horticultură din București arată, an de an, ce soiuri mai au viitor în cultură și ce dispar din cauza cererii scăzute
Unele soiuri de roșii reușesc să rămână ani la rând în cultură, în timp ce altele sunt treptat abandonate, pe măsură ce se schimbă gusturile consumatorilor și cererea din piață. Degustările de tomate organizate periodic oferă o imagine clară asupra preferințelor cumpărătorilor și devin un instrument util pentru producători, distribuitori și comercianți atunci când decid ce soiuri să mențină sau să introducă în ofertă.
Prof. univ. dr. Adrian Asănică, decanul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București, a explicat, în cadrul emisiunii „Fermier în România”, realizată de Victor Mihalache, cum pot fi urmărite aceste schimbări de la un an la altul. Discuția a avut ca punct de plecare cea de-a opta ediție a degustării de tomate organizate la Facultatea de Horticultură, unde au fost analizate zeci de probe provenite din diverse zone ale țării.
La ediția din acest an, notele acordate de participanți au fost colectate și prelucrate printr-un soft care procesează datele în timp real. Fiecare probă este evaluată după mai multe criterii – precum gust, aromă, culoare sau fermitate – iar rezultatele evidențiază ce trăsături sunt apreciate și ce ar trebui să urmărească, pe viitor, cultivatorii sau companiile de semințe. Potrivit lui Adrian Asănică, culoarea este unul dintre aspectele care atrag rapid cumpărătorii, dar combinația dintre culoare, gust și aromă poate face diferența în alegerea unui soi.
Participanții la degustare nu urmăresc însă aceleași lucruri. Un consumator obișnuit se concentrează mai ales pe gust și aromă, în timp ce marile lanțuri de magazine sunt atente la fermitate și la capacitatea roșiilor de a rezista la transport și depozitare. Producătorii de semințe, la rândul lor, analizează mărimea, forma, culoarea și comportamentul soiurilor în cultură. Astfel, același set de date poate fi interpretat diferit, în funcție de interesele fiecărei verigi din lanț – consumator, fermier, producător de semințe sau retailer.
Sistemul de evaluare permite compararea rezultatelor obținute la mai multe ediții ale degustării și scoate în evidență soiurile care se mențin în topul preferințelor sau, dimpotrivă, pierd teren în timp. Profesorul Asănică a arătat că la primele ediții au fost prezente soiuri care astăzi nu se mai regăsesc nici în cultură, nici pe piață, în timp ce alte varietăți apar consecvent, obțin note bune și rămân interesante pentru cultivatori și comercianți.
Aprecierea publicului nu este singurul criteriu de selecție, dar confirmă în mare măsură șansele unui soi de a se menține în atenția fermierilor și a retailului. O roșie care primește constant note ridicate are mai multe șanse să rămână în ofertă decât una care nu mai răspunde așteptărilor consumatorilor. În acest fel, preferințele exprimate la degustări pot influența, în timp, structura sortimentului de roșii disponibil pe piață.
Decanul Facultății de Horticultură a atras atenția și asupra unei confuzii frecvente: faptul că o roșie este cultivată în România nu înseamnă neapărat că provine dintr-un soi românesc. La degustare, toate cele 63 de probe au fost produse în țară, însă genetica lor a fost diversă. Pentru consumator, avantajul major este că tomatele sunt culese aproape de maturitate și ajung rapid pe masă, spre deosebire de fructele recoltate verzi din alte țări și coapte ulterior în depozite.
Datele strânse în cadrul acestor evenimente nu decid singure ce va fi cultivat în următoarele sezoane, dar oferă un reper comun pentru cei care aleg semințele, pentru fermieri și pentru comercianți. Atunci când anumite preferințe se repetă de la un an la altul, ele pot orienta investițiile și pot schimba treptat gama de soiuri care ajung în piețe și în magazine.
În final, Adrian Asănică a subliniat și rolul consultanței de specialitate în deciziile luate în ferme. Experiența directă a cultivatorului rămâne importantă, însă alegerea soiurilor, adaptarea tehnologiilor sau gestionarea problemelor din cultură pot necesita sprijinul unui specialist. Profesorul a comparat această nevoie cu apelarea la medici sau avocați în alte domenii și a insistat că un producător are de câștigat atunci când colaborează cu un consultant agricol bine pregătit.
